Salt la conţinut

Salt la cuprins

CAPITOLUL 2

Pregătirea în vederea unei căsnicii reuşite

Pregătirea în vederea unei căsnicii reuşite

1, 2. a) Cum a subliniat Isus importanţa faptului de a întocmi planuri dinainte? b) În special în ce domeniu are o importanţă vitală întocmirea planurilor?

CONSTRUIREA unei clădiri pretinde o pregătire atentă. Înainte de turnarea fundaţiei, trebuie cumpărat terenul şi trebuiesc întocmite planurile de construcţie. Cu toate acestea, există un alt lucru care are o importanţă vitală. Isus a spus: „Cine dintre voi, dacă vrea să zidească un turn, nu stă mai întâi să-şi facă socoteala cheltuielilor, ca să vadă dacă are cu ce să-l sfârşească?“ — Luca 14:28.

2 Ceea ce este valabil în cazul construirii unei clădiri se aplică şi în cazul întemeierii unei căsnicii reuşite. Mulţi spun: „Vreau să mă căsătoresc“. Însă câţi stau să calculeze preţul? Deşi Biblia vorbeşte în mod favorabil despre căsătorie, ea atrage atenţia şi asupra dificultăţilor pe care le prezintă căsătoria (Proverbele 18:22; 1 Corinteni 7:28). Prin urmare, cei care intenţionează să se căsătorească trebuie să aibă o optică realistă atât cu privire la binecuvântări, cât şi cu privire la preţul faptului de a fi căsătorit.

3. De ce este Biblia un ajutor preţios pentru cei care îşi întocmesc planuri în vederea căsătoriei, şi care sunt cele trei întrebări la care ne va ajuta să răspundem?

3 Biblia poate să ne ajute în acest sens. Sfatul ei este inspirat de către Fondatorul căsătoriei, Iehova Dumnezeu (Efeseni 3:14, 15; 2 Timotei 3:16). Folosind principiile conţinute de acest ghid antic, dar foarte actual, să vedem: 1) Cum poate o persoană să-şi dea seama dacă este pregătită pentru căsătorie?, 2) Ce anume trebuie căutat la un partener de căsătorie? şi 3) Cum se pot păstra relaţiile onorabile în perioada de cunoaştere a viitorului partener?

EŞTI PREGĂTIT PENTRU CĂSĂTORIE?

4. Ce factor joacă un rol vital în menţinerea unei căsnicii reuşite, şi de ce?

4 Construirea unei clădiri poate costa scump, însă întreţinerea de durată a acesteia este, de asemenea, costisitoare. La fel este şi în cazul căsătoriei. Faptul de a te căsători pare să ridice destule dificultăţi; trebuie însă să reflectezi şi la modul în care se pot menţine relaţiile conjugale de-a lungul anilor. Ce anume necesită menţinerea acestor relaţii? Un factor vital în acest sens îl constituie angajamentul sincer. Iată cum descrie Biblia relaţiile din cadrul căsătoriei: „Va lăsa omul pe tatăl său şi pe mama sa şi se va lipi de soţia sa; şi ei vor deveni un singur trup“ (Geneza 2:24). Isus Cristos a arătat care este unica bază scripturală pentru divorţ cu posibilitatea recăsătoririi: ‘fornicaţia’, cu alte cuvinte, relaţiile sexuale extraconjugale ilicite (Matei 19:9, NW). Dacă intenţionezi să te căsătoreşti, aminteşte-ţi aceste norme scripturale. Dacă nu eşti pregătit să-ţi iei acest angajament solemn, înseamnă că nu eşti pregătit pentru căsătorie. — Deuteronomul 23:21; Eclesiastul 5:4, 5.

5. Deşi unele persoane se sperie de angajamentul solemn al căsătoriei, de ce ar trebui cei care intenţionează să se căsătorească să procedeze cu totul altfel, acordându-i acestuia o înaltă preţuire?

5 Multe persoane se sperie de ideea unui angajament solemn. „Faptul că ştiam că noi doi vom rămâne uniţi pentru toată viaţa mă făcea să mă simt încorsetat, îngrădit, total privat de libertate“, a mărturisit un tânăr. Însă dacă o iubeşti cu adevărat pe persoana cu care intenţionezi să te căsătoreşti, angajamentul nu ţi se va părea o povară. Dimpotrivă, îl vei considera o sursă de siguranţă. Fidelitatea faţă de angajamentul implicat de căsătorie îi va determina pe cei doi să dorească să rămână împreună la bine şi la rău şi să-şi acorde sprijin unul celuilalt în orice situaţie. Apostolul creştin Pavel a scris că iubirea adevărată „suportă totul“ şi „suferă totul“ (1 Corinteni 13:4, 7, NW). „Legământul de căsătorie îmi dă un sentiment de siguranţă“, spune o femeie. „Sunt fericită la gândul că noi ne-am declarat unul faţă de celălalt şi în faţa lumii intenţia de a rămâne împreună pentru totdeauna“. — Eclesiastul 4:9–12.

6. De ce este cel mai bine ca tinerii să nu se grăbească să se căsătorească la vârsta adolescenţei?

6 Faptul de a satisface cerinţele unui asemenea angajament pretinde maturitate. Astfel, Pavel îi sfătuieşte pe creştini că este mai bine să nu se căsătorească decât atunci când au „trecut de floarea vârstei [tinereţii, NW]“, respectiv de perioada în care emoţiile de natură sexuală sunt deosebit de puternice şi pot să întunece judecata cuiva (1 Corinteni 7:36). Tinerii se schimbă repede pe măsură ce cresc. Mulţi dintre cei care se căsătoresc fiind foarte tineri îşi dau seama, după numai câţiva ani, că necesităţile şi dorinţele lor, precum şi cele ale partenerului lor, s-au schimbat. Statisticile arată că persoanele care se căsătoresc în adolescenţă au şanse mult mai mari să fie nefericite şi să dorească să divorţeze decât cele care se căsătoresc ceva mai târziu. Aşadar, nu te grăbi cu căsătoria. Câţiva ani petrecuţi ca adult tânăr, celibatar, îţi pot furniza o experienţă preţioasă care te va maturiza mai mult şi te va pregăti mai bine pentru a fi un partener potrivit. Amânarea căsătoriei te poate ajuta şi să te cunoşti mai bine pe tine — lucru necesar dacă doreşti să cultivi în căsnicia ta relaţii încununate cu succes.

MAI ÎNTÂI, CUNOAŞTE-TE PE TINE

7. De ce trebuie să se analizeze mai întâi pe ei cei care intenţionează să se căsătorească?

7 Consideri că îţi este uşor să enumeri calităţile pe care le doreşti la un partener de căsătorie? Majoritatea persoanelor consideră că da. Însă ce poţi spune despre propriile tale calităţi? Care dintre trăsăturile personalităţii tale te vor ajuta să-ţi aduci contribuţia la succesul căsniciei? Ce fel de soţ sau de soţie vei fi tu? De exemplu, îţi recunoşti de bunăvoie greşelile şi accepţi sfaturi sau eşti întotdeauna în defensivă atunci când eşti corectat? Eşti în general bine dispus şi optimist sau ai tendinţa de a fi morocănos şi de a te plânge adesea (Proverbele 8:33; 15:15)? Nu uita: căsătoria nu îţi va schimba personalitatea. Dacă eşti mândru, hipersensibil sau prea pesimist când eşti celibatar, la fel vei fi şi când vei fi căsătorit. De vreme ce este greu să ne vedem pe noi înşine aşa cum ne văd alţii, de ce nu i-am cere unuia dintre părinţi sau unui prieten de încredere o părere sinceră şi unele sugestii în acest sens? Dacă constaţi că ai putea să faci unele schimbări, lucrează la acestea înainte de a întreprinde ceva pentru a te căsători.

Câtă vreme eşti încă persoană celibatară, dezvoltă calităţi, obiceiuri şi aptitudini care îţi vor fi de un mare folos în căsnicie.

8–10. Ce sfat oferit de Biblie o va ajuta pe o persoană să se pregătească în vederea căsătoriei?

8 Biblia ne încurajează să-i permitem spiritului sfânt al lui Dumnezeu să acţioneze în noi, producând calităţi cum sunt: ‘dragostea, bucuria, pacea, îndelunga răbdare, bunătatea, facerea de bine [bunăvoinţa, NW], credincioşia, blândeţea, stăpânirea de sine’. Ea ne spune şi să ‘fim înnoiţi în forţa care ne impulsionează mintea’ şi să ‘îmbrăcăm noua personalitate, care a fost creată conform voinţei lui Dumnezeu, în adevărată dreptate şi loialitate’ (Galateni 5:22, 23; Efeseni 4:23, 24, NW). Aplicarea acestui sfat cât încă eşti celibatar, se aseamănă cu depunerea banilor la bancă — ceva care se va dovedi foarte valoros în viitor, când te vei căsători.

9 De exemplu, dacă eşti femeie, învaţă să-i acorzi ‘omului ascuns al inimii’ mai multă atenţie decât aspectului tău fizic (1 Petru 3:3, 4). Modestia şi judecata sănătoasă te vor ajuta să dobândeşti înţelepciune, o adevărată „coroană strălucită“ (Proverbele 4:9; 31:10, 30; 1 Timotei 2:9, 10). Dacă eşti bărbat, învaţă să tratezi femeile într-un mod binevoitor şi plin de respect (1 Timotei 5:1, 2). În timp ce înveţi să iei decizii şi să-ţi asumi responsabilităţi, învaţă, de asemenea, să fii modest şi umil. O atitudine autoritară va duce la necazuri în căsnicie. — Proverbele 29:23; Mica 6:8; Efeseni 5:28, 29.

10 Deşi nu este uşor să-ţi schimbi modul de gândire în aceste domenii, toţi creştinii trebuie să depună eforturi în această privinţă. Iar aceasta te va ajuta să fii un partener de căsătorie mai bun.

CE ANUME TREBUIE CĂUTAT LA UN PARTENER DE CĂSĂTORIE

11, 12. Cum pot afla două persoane dacă sunt sau nu sunt compatibile?

11 În locul în care trăieşti se obişnuieşte ca o persoană să-şi aleagă singură partenerul sau partenera de căsătorie? Dacă da, cum trebuie să procedezi dacă găseşti o persoană de sex opus atrăgătoare? Mai întâi, întreabă-te: „Intenţionez cu adevărat să mă căsătoresc?“ Este o cruzime să te joci cu sentimentele altei persoane, dând naştere unor aşteptări false (Proverbele 13:12). Apoi, întreabă-te: „Sunt în măsură să mă căsătoresc?“ Dacă pentru ambele întrebări răspunsul este afirmativ, paşii pe care urmează să-i întreprinzi vor varia în funcţie de obiceiul local. În unele ţări, după ce observi o vreme persoana respectivă, ai putea să i te adresezi şi să-ţi exprimi dorinţa de a o cunoaşte mai bine. Dacă răspunsul este negativ, nu insista într-atât încât să devii supărător. Aminteşte-ţi că şi persoana cealaltă are dreptul de a lua o decizie în această problemă. Însă, în cazul în care răspunsul este afirmativ, poţi face demersuri ca să petreceţi câtva timp împreună în cadrul unor activităţi sănătoase. Aceasta îţi va oferi posibilitatea să constaţi dacă ar fi înţelept să te căsătoreşti cu această persoană *. Ce ar trebui să cauţi odată ajuns în acest stadiu?

12 Pentru a răspunde la această întrebare, imaginează-ţi două instrumente muzicale, să zicem un pian şi o chitară. Dacă sunt acordate corect, fiecare dintre ele poate produce un solo minunat. Totuşi, ce se întâmplă dacă aceste instrumente cântă împreună? De această dată ele trebuie să se armonizeze unul cu celălalt. La fel stau lucrurile şi în cazul tău şi al unui viitor partener de căsătorie. Este posibil ca fiecare dintre voi să fi depus mari eforturi pentru a-şi „acorda“, la nivel individual, trăsăturile de caracter. Însă întrebarea care se naşte acum este: Vă armonizaţi unul cu celălalt? Cu alte cuvinte, sunteţi compatibili?

13. De ce faptul de a-ţi da întâlniri în vederea unei mai bune cunoaşteri cu o persoană care nu-ţi împărtăşeşte credinţa este total lipsit de înţelepciune?

13 Este important ca amândoi să împărtăşiţi aceleaşi convingeri şi aceleaşi principii. Apostolul Pavel a scris: „Nu vă înjugaţi la un jug nepotrivit cu cei necredincioşi“ (2 Corinteni 6:14; 1 Corinteni 7:39). Într-o căsătorie încheiată cu o persoană care nu îţi împărtăşeşte credinţa în Dumnezeu există mai multe şanse să apară o gravă lipsă de armonie. Pe de altă parte, devoţiunea faţă de Iehova Dumnezeu cultivată de ambii parteneri constituie cea mai puternică bază pentru unitate. Iehova doreşte să fii fericit şi să te bucuri de cea mai strânsă legătură posibilă cu persoana cu care te căsătoreşti. El doreşte să fiţi ataşaţi de El şi unul de celălalt într-o triplă legătură a iubirii. — Eclesiastul 4:12.

14, 15. Este faptul de a avea aceeaşi credinţă unicul aspect al unităţii în căsnicie? Explică.

14 Deşi faptul că îi aduceţi împreună închinare lui Dumnezeu reprezintă cel mai important aspect al unităţii, aceasta înseamnă mai mult de atât. Pentru a fi la unison unul cu celălalt, tu şi viitorul tău partener de căsătorie trebuie să aveţi obiective asemănătoare. Care sunt obiectivele voastre? De exemplu, ce părere aveţi fiecare dintre voi despre faptul de a avea copii? Ce lucruri ocupă primul loc în viaţa voastră (Matei 6:33)? * Într-o căsnicie cu adevărat reuşită, cei doi soţi sunt prieteni buni şi se bucură fiecare de compania celuilalt (Proverbele 17:17). Pentru aceasta, ei trebuie să aibă interese comune. Este greu să menţii o prietenie strânsă — şi cu atât mai greu să menţii o căsnicie — atunci când interesele comune lipsesc. Totuşi, dacă viitorului tău partener îi place o anumită activitate, să zicem plimbarea, iar ţie nu-ţi place, înseamnă aceasta că voi doi nu ar trebui să vă căsătoriţi? Nu neapărat. Poate că aveţi interese comune în alte domenii, care sunt mai importante. În plus, ai putea să-l faci fericit pe viitorul tău partener luând parte la activităţi sănătoase numai pentru că acestea îi sunt pe plac. — Faptele 20:35.

15 Într-adevăr, compatibilitatea este condiţionată în mare măsură de cât de adaptabili sunteţi voi amândoi, mai degrabă decât de măsura în care vă asemănaţi. În loc să vă întrebaţi: „Suntem noi de acord în toate lucrurile?“, mai eficiente ar fi câteva întrebări de genul: „Ce se întâmplă dacă nu suntem de acord unul cu celălalt? Putem discuta lucrurile cu calm, acordându-ne unul celuilalt respect şi demnitate? Sau discuţiile noastre se transformă adesea în certuri?“ (Efeseni 4:29, 31). Dacă doreşti să te căsătoreşti, fereşte-te de orice persoană care este mândră şi încăpăţânată, care nu este niciodată dispusă să cedeze sau care pretinde şi caută întotdeauna să facă ce vrea.

AFLĂ DINAINTE

16, 17. Ce ar putea să caute un bărbat sau o femeie atunci când are în vedere un viitor partener de căsătorie?

16 În cadrul congregaţiei creştine, cei cărora li se încredinţează responsabilităţi trebuie să fie „puşi la probă mai întâi [cu privire la aptitudinea lor, NW]“ (1 Timotei 3:10). Şi tu poţi folosi acest principiu. De exemplu, o femeie s-ar putea întreba: „Ce reputaţie are acest bărbat? Cine sunt prietenii lui? Manifestă el stăpânire de sine? Cum tratează persoanele în vârstă? Din ce fel de familie provine el? Cum se comportă faţă de membrii familiei lui? Care este atitudinea lui faţă de bani? Consumă băuturi alcoolice în exces? Este impulsiv sau chiar violent? Ce responsabilităţi are în cadrul congregaţiei, şi cum se achită de ele? Aş putea nutri un respect profund faţă de el?“ — Leviticul 19:32; Proverbele 22:29; 31:23; Efeseni 5:3–5, 33; 1 Timotei 5:8; 6:10; Tit 2:6, 7.

17 Un bărbat s-ar putea întreba: „Manifestă această femeie iubire şi respect faţă de Dumnezeu? Este ea capabilă să se îngrijească de un cămin? Ce va aştepta familia ei din partea noastră? Este ea înţeleaptă, harnică, econoamă? Despre ce vorbeşte ea? Este ea sincer preocupată de bunăstarea altora, sau este egocentrică, indiscretă? Este demnă de încredere? Este dispusă să se supună autorităţii ori este încăpăţânată, poate chiar rebelă?“ — Proverbele 31:10–31; Luca 6:45; Efeseni 5:22, 23; 1 Timotei 5:13; 1 Petru 4:15.

18. Dacă în perioada de cunoaştere a viitorului partener se sesizează unele slăbiciuni minore, ce trebuie reţinut?

18 Nu uita că ai de-a face cu un descendent imperfect al lui Adam, nu cu vreun erou sau cu vreo eroină ideală ieşită dintr-un roman de factură romantică. Fiecare are defecte, iar unele dintre acestea vor trebui trecute cu vederea — atât ale tale, cât şi ale viitorului tău partener (Romani 3:23; Iacov 3:2). În plus, o slăbiciune sesizată la timp poate oferi posibilitatea unei creşteri pe plan spiritual. De exemplu, să presupunem că în timpul perioadei de cunoaştere aveţi o discuţie în contradictoriu. Gândeşte-te: Chiar şi oamenii care se iubesc şi se respectă sunt în dezacord uneori (compară cu Geneza 30:2; Faptele 15:39). S-ar putea ca pur şi simplu să fie nevoie ca amândoi să vă ‘ţineţi în frâu spiritul’ ceva mai mult şi să învăţaţi cum să vă reglementaţi problemele într-un mod mai paşnic (Proverbele 25:28, NW)? Manifestă viitorul tău partener de căsătorie dorinţa de a face îmbunătăţiri? Dar tu? Ai putea învăţa să fii mai puţin supărăcios, mai puţin sensibil (Eclesiastul 7:9)? Faptul de a învăţa să vă rezolvaţi problemele poate stabili un model de comunicare sinceră care este esenţială în cazul în care voi doi vă căsătoriţi. — Coloseni 3:13.

19. Care ar fi modul înţelept de acţiune dacă pe parcursul perioadei de cunoaştere se ivesc probleme serioase?

19 Ce se întâmplă însă dacă descoperi lucruri care te tulbură profund? Îndoielile de acest fel trebuie analizate cu atenţie. Oricât ai fi de îndrăgostit sau oricât ai fi de nerăbdător să te căsătoreşti, nu închide ochii la defectele majore ale celuilalt (Proverbele 22:3; Eclesiastul 2:14). Dacă eşti în relaţii de prietenie cu cineva în privinţa căruia ai rezerve serioase, este înţelept să rupi relaţiile şi să nu-ţi iei un angajament durabil faţă de acea persoană.

PĂSTREAZĂ RELAŢII ONORABILE ÎN PERIOADA DE CUNOAŞTERE A VIITORULUI PARTENER DE CĂSĂTORIE

20. Cum pot doi tineri care îşi dau întâlniri în vederea unei mai bune cunoaşteri să păstreze o conduită morală ireproşabilă?

20 Cum poţi păstra relaţiile onorabile în perioada de cunoaştere a viitorului partener de căsătorie? În primul rând, urmăreşte să ai o conduită morală ireproşabilă. Acolo unde locuieşti, ţinerea de mână, sărutul sau îmbrăţişările sunt considerate ca fiind o conduită corectă pentru doi tineri necăsătoriţi? Chiar dacă asemenea exprimări de afecţiune nu sunt dezaprobate, ele nu trebuie permise decât atunci când relaţiile au ajuns în stadiul în care căsătoria este sigură. Aveţi grijă ca manifestările de afecţiune să nu ajungă atât de departe încât să se transforme într-o conduită impură sau chiar în fornicaţie (Efeseni 4:18, 19; compară cu Cântarea Cântărilor 1:2; 2:6; 8:5, 9, 10). Deoarece inima este trădătoare, amândoi veţi dovedi înţelepciune dacă veţi evita să vă izolaţi într-o locuinţă, într-un apartament, într-un automobil parcat sau în orice alt loc care v-ar oferi o ocazie pentru o conduită greşită (Ieremia 17:9). Păstrând relaţii curate din punct de vedere moral în perioada de cunoaştere, oferiţi dovada clară a faptului că aveţi stăpânire de sine şi că puneţi preocuparea neegoistă faţă de bunăstarea celeilalte persoane înaintea propriilor dorinţe. Cel mai important este faptul că păstrarea purităţii în perioada de cunoaştere a viitorului partener îi va face plăcere lui Iehova Dumnezeu, care le porunceşte slujitorilor săi să se abţină de la necurăţenie şi de la fornicaţie. — Galateni 5:19–21.

21. Despre ce poate fi necesar să discutaţi sincer pentru a păstra relaţii onorabile în perioada de cunoaştere a viitorului partener?

21 În al doilea rând, păstrarea unor relaţii onorabile în perioada de cunoaştere include şi o comunicare sinceră. Pe măsură ce cunoaşterea voastră avansează spre căsătorie, va fi necesar să discutaţi deschis anumite probleme. Unde veţi locui? Amândoi veţi avea serviciu laic? Doriţi să aveţi copii? De asemenea, este cât se poate de just să vă dezvăluiţi lucruri, care ţin probabil de trecutul personal, care ar putea afecta căsnicia. Acestea ar putea include datorii mari sau obligaţii sau probleme de sănătate, cum ar fi o boală gravă sau o stare precară a sănătăţii. Întrucât multe persoane care sunt infectate cu HIV (virusul care generează SIDA) nu prezintă nici un simptom imediat, nu este ceva greşit din partea unei persoane sau a unor părinţi plini de grijă să-i solicite unei persoane care în trecut a trăit în promiscuitate sexuală sau care a folosit droguri prin injectare intravenoasă să efectueze un test sanguin de depistare a bolii SIDA. În cazul în care rezultatul testului este pozitiv, persoana infectată nu trebuie să exercite presiuni asupra potenţialului partener pentru a continua legăturile dacă acesta doreşte acum să le întrerupă. De fapt, ar fi bine ca toate persoanele care au dus o viaţă expusă la riscuri să se supună de bunăvoie unui test sanguin de depistare a bolii SIDA înainte de a începe să-şi dea întâlniri cu cineva în vederea unei mai bune cunoaşteri.

PRIVEŞTE DINCOLO DE ZIUA NUNŢII

22, 23. a) Cum îşi poate pierde o persoană echilibrul atunci când se pregăteşte pentru nuntă? b) Care optică echilibrată trebuie păstrată atunci când se are în vedere nunta şi căsnicia?

22 Pe parcursul ultimelor luni dinaintea căsătoriei, probabil că amândoi veţi fi foarte ocupaţi cu organizarea nunţii. Dacă sunteţi moderaţi, vă puteţi uşura mult tensiunea. O nuntă pregătită cu foarte multă grijă le poate face plăcere rudelor şi comunităţii, însă îi poate lăsa pe tinerii căsătoriţi şi pe familiile acestora epuizaţi pe plan fizic şi secătuiţi pe plan financiar. Este rezonabilă respectarea într-o oarecare măsură a obiceiurilor locale, însă conformarea servilă la acestea şi, probabil, marcată de un spirit de concurenţă poate eclipsa semnificaţia ocaziei respective şi vă poate priva de bucuria pe care ar trebui să o simţiţi. Deşi trebuie să se ţină seama şi de sentimentele celorlalţi, mirele este prima persoană căreia îi revine responsabilitatea de a decide ce anume va avea loc la petrecerea de nuntă. — Ioan 2:9.

23 Aminteşte-ţi că nunta durează doar o zi, pe când căsnicia va dura o viaţă. Evită să-ţi concentrezi prea mult atenţia asupra zilei nunţii. În schimb, îndreaptă-te spre Iehova Dumnezeu pentru îndrumare şi întocmeşte-ţi dinainte planuri în vederea unei vieţi duse fiind căsătorit. Atunci te vei fi pregătit bine în vederea unei căsnicii reuşite.

^ par. 11 Acest lucru se va aplica în ţările în care întâlnirile sunt considerate un lucru potrivit pentru creştini.

^ par. 14 Chiar în cadrul congregaţiei creştine pot exista persoane care se implică într-o măsură foarte mică în activităţile congregaţiei. În loc să-i slujească fără rezerve lui Dumnezeu, este posibil ca ei să se lase influenţaţi de atitudinea şi de conduita lumii. — Ioan 17:16; Iacov 4:4.