Salt la conţinut

Salt la cuprins

SUBIECTUL DE COPERTĂ | ÎMBUNĂTĂŢIŢI-VĂ SĂNĂTATEA – 5 LUCRURI PE CARE LE PUTEŢI FACE

Modalităţi de a vă îmbunătăţi sănătatea

Modalităţi de a vă îmbunătăţi sănătatea

CINE şi-ar dori să fie bolnav? O boală produce destule neplăceri şi aduce cu sine multe cheltuieli. Când eşti bolnav, nu doar că te simţi rău, dar nici nu poţi să mergi la serviciu sau la şcoală, să câştigi bani ori să te îngrijeşti de familie. Uneori, s-ar putea chiar să ai nevoie de cineva care să se îngrijească de tine sau să plăteşti tratamente medicale scumpe.

S-a spus pe bună dreptate: „Este mai uşor să previi decât să tratezi”. Totuşi, unele boli nu pot fi evitate. Puteţi face însă multe pentru a încetini evoluţia unor boli sau chiar a le preveni. Vom trece în revistă cinci măsuri pe care le puteţi lua pentru a vă bucura de o sănătate mai bună.

1. PĂSTRAŢI O BUNĂ IGIENĂ

Potrivit Clinicii Mayo, „una dintre cele mai eficiente modalităţi de evitare a îmbolnăvirii şi a răspândirii bolilor” este spălatul pe mâini. Vă puteţi îmbolnăvi foarte uşor de o răceală sau de o gripă dacă vă frecaţi la nas ori la ochi cu mâinile contaminate cu germeni. De aceea, cea mai bună cale de apărare împotriva contaminării este spălarea regulată a mâinilor. O bună igienă poate preveni şi răspândirea unor boli mai grave, precum pneumonia şi bolile diareice, care cauzează anual moartea a peste două milioane de copii cu vârsta sub cinci ani. Chiar şi răspândirea virusului mortal Ebola poate fi redusă la minimum prin acest simplu obicei: spălatul pe mâini.

Există situaţii când spălarea mâinilor este deosebit de importantă pentru ocrotirea propriei sănătăţi şi a altora. Când trebuie să vă spălaţi pe mâini?

  • După ce folosiţi toaleta.

  • După ce schimbaţi scutecele unui copil sau îl ajutaţi să folosească toaleta.

  • Înainte de a trata o rană ori o tăietură şi după aceea.

  • Înainte de a sta cu cineva bolnav şi după aceea.

  • Înainte de a pregăti, a servi sau a consuma mâncarea.

  • După ce strănutaţi, tuşiţi ori vă suflaţi nasul.

  • După ce atingeţi un animal sau excremente de animale.

  • După ce umblaţi cu gunoiul.

În plus, să nu credeţi că, dacă vă spălaţi pe mâini, vi le şi curăţaţi în mod corespunzător. Studiile arată că multe persoane care folosesc toaletele publice nu se spală pe mâini după aceea sau nu le spală corect. Cum ar trebui să vă spălaţi pe mâini?

  • Udaţi-le sub jetul de apă curată şi aplicaţi săpun.

  • Frecaţi-le până faceţi spumă; nu uitaţi să vă curăţaţi unghiile, degetul mare, dosul palmei şi între degete.

  • Continuaţi să frecaţi cel puţin 20 de secunde.

  • Clătiţi-le sub jetul de apă curată.

  • Uscaţi-le cu un prosop curat de pânză ori de hârtie.

Deşi simple, aceste măsuri pot ţine bolile la distanţă, ba chiar pot salva vieţi.

2. FOLOSIŢI O SURSĂ SIGURĂ DE APĂ

În unele ţări, obţinerea unei cantităţi suficiente de apă curată pentru întreaga familie este o sarcină zilnică în cazul multora. Totuşi, accesul la apă curată poate deveni o preocupare în orice parte a lumii dacă sursa principală de apă potabilă este contaminată în urma inundaţiilor, a unei furtuni, a unor defecţiuni la conducte sau a altor probleme. Dacă nu provine dintr-o sursă sigură ori nu este stocată corespunzător, apa poate provoca boli parazitare, precum şi holeră, diaree gravă, febră tifoidă, hepatită şi alte infecţii. Consumul apei provenite dintr-o sursă nesigură este una dintre cauzele celor aproximativ 1,7 miliarde de cazuri de boli diareice înregistrate anual.

Puteţi face multe pentru a încetini evoluţia unor boli sau chiar a le preveni

Cel mai adesea, holera este contractată când o persoană bea apă sau consumă alimente contaminate cu materii fecale de la persoane infectate. Ce puteţi face pentru a vă proteja, chiar şi după un dezastru, de această boală şi de alte tipuri de infecţii cauzate de apă contaminată?

  • Asiguraţi-vă că toată apa pe care o beţi – inclusiv apa pe care o folosiţi pentru a vă spăla pe dinţi, pentru a face gheaţă, pentru a spăla alimente şi vase ori pentru a găti – provine dintr-o sursă sigură, precum sistemul public de alimentare cu apă tratată sau sticle sigilate produse de o firmă de încredere.

  • Dacă există riscul ca apa de la robinet să fie contaminată, fierbeţi-o înainte de folosire ori trataţi-o cu substanţe chimice adecvate.

  • Când folosiţi substanţe chimice, precum clorul sau tabletele pentru purificarea apei, respectaţi îndrumările producătorului.

  • Folosiţi filtre de apă calitative, în cazul în care sunt disponibile pe piaţă şi vi le puteţi permite.

  • Dacă nu există produse de tratare a apei, adăugaţi la un litru de apă două picături de clor de uz casnic, amestecaţi bine, iar apoi aşteptaţi 30 de minute înainte de a folosi apa.

  • Depozitaţi întotdeauna apa tratată în recipiente curate şi acoperiţi-le pentru a evita recontaminarea ei.

  • Asiguraţi-vă că ustensilele, de exemplu un polonic, pe care le folosiţi pentru a lua apă din recipiente sunt curate.

  • Asiguraţi-vă că aveţi mâinile curate când manevraţi recipientele de apă şi nu introduceţi mâna sau degetele în apa de băut.

3. FIŢI ATENŢI LA ALIMENTAŢIE

O sănătate bună depinde de o alimentaţie bună, iar o alimentaţie bună presupune o dietă echilibrată şi sănătoasă. Fiţi atenţi la cantitatea de sare, zahăr şi grăsimi consumată, precum şi la mărimea porţiilor de mâncare. Includeţi în alimentaţie fructe şi legume şi variaţi alimentele. Când doriţi să cumpăraţi pâine, cereale, paste sau orez, citiţi ambalajul pentru a le alege pe cele integrale, care sunt mai bogate în substanţe nutritive şi fibre decât varianta lor rafinată. Cât despre proteine, consumaţi porţii mici de carne slabă şi încercaţi să mâncaţi peşte de două ori pe săptămână, dacă este posibil. În unele ţări, sunt disponibile şi alimente bogate în proteine vegetale.

Dacă mâncaţi prea multe zaharuri şi grăsimi solide, riscaţi să deveniţi supraponderali. Pentru a reduce acest risc, beţi apă, nu băuturi îndulcite. Consumaţi mai degrabă fructe în loc de deserturi pe bază de zahăr. Limitaţi consumul de grăsimi solide reducând din alimentaţie cârnaţii, carnea, untul, brânza, prăjiturile şi fursecurile. În plus, în loc de grăsimi solide, folosiţi la gătit uleiuri mai sănătoase.

Consumul excesiv de sare poate ridica tensiunea arterială, punându-vă în pericol sănătatea. Dacă aveţi această problemă, analizaţi informaţiile de pe ambalajul alimentelor pentru a reduce aportul de sodiu. Ca să daţi gust mâncării, înlocuiţi sarea cu plante aromatice şi mirodenii.

E important nu numai ce mâncaţi, ci şi cât mâncaţi. Aşadar, chiar dacă vă place mâncarea, opriţi-vă din mâncat când nu mai aveţi senzaţia de foame.

O problemă legată de alimentaţie este riscul toxiinfecţiilor alimentare. Orice mâncare poate deveni toxică dacă nu este preparată sau depozitată corespunzător. În fiecare an, 1 din 6 americani face o toxiinfecţie alimentară. Deşi majoritatea se recuperează fără să sufere consecinţe pe termen lung, unii mor din această cauză. Ce puteţi face pentru a reduce la minimum riscul?

  • Întrucât legumele cresc într-un sol tratat probabil cu bălegar, spălaţi-le bine înainte de a le prepara.

  • Spălaţi-vă mâinile, tocătorul, ustensilele de bucătărie, vasele şi blatul de bucătărie cu apă fierbinte şi săpun înainte de pregătirea fiecărui aliment.

  • Pentru a evita contaminarea alimentelor între ele, nu puneţi niciodată mâncare pe o suprafaţă sau pe o farfurie care a intrat în contact cu ouă, carne ori peşte negătite fără ca mai întâi să o spălaţi.

  • Gătiţi mâncarea la temperatura corespunzătoare şi puneţi la frigider toate alimentele perisabile ce nu sunt consumate imediat.

  • Aruncaţi la gunoi alimentele perisabile lăsate la temperatura camerei mai mult de două ore sau, dacă temperatura aerului depăşeşte 32°C, după o oră.

4. MENŢINEŢI-VĂ ACTIVI FIZIC

Indiferent de vârstă, aveţi nevoie de activitate fizică regulată pentru a rămâne în formă. Multe persoane nu fac suficientă mişcare. De ce este aceasta importantă? Iată ce rezultate obţineţi dacă vă menţineţi activi din punct de vedere fizic.

  • Dormiţi bine.

  • Vă păstraţi mobilitatea.

  • Vă întăriţi oasele şi muşchii.

  • Vă menţineţi sau ajungeţi la o greutate potrivită.

  • Reduceţi riscul de a suferi de depresie.

  • Reduceţi riscul morţii premature.

Dar, în caz contrar, iată şi riscurile.

  • Vă puteţi îmbolnăvi de o boală cardiacă.

  • Vă puteţi îmbolnăvi de diabet de tip 2.

  • Vă poate creşte tensiunea arterială.

  • Vă poate creşte nivelul de colesterol.

  • Puteţi suferi un accident vascular cerebral.

Tipul de activitate fizică necesară depinde de vârstă şi de starea de sănătate. Prin urmare, înainte de a începe un program nou de exerciţii fizice, ar fi înţelept să consultaţi un medic. Potrivit mai multor recomandări de specialitate, copiii şi adolescenţii ar trebui să aibă un program de activitate fizică moderată spre intensă de cel puţin 60 de minute pe zi. Adulţii ar trebui să aibă un program de activitate fizică moderată de 150 de minute sau intensă de 75 de minute pe săptămână.

Alegeţi o activitate care vă face plăcere. Opţiunile sunt dintre cele mai variate: baschet, tenis de câmp, fotbal, mers în pas vioi, mers cu bicicleta, grădinărit, tăiatul lemnelor, înot, canotaj, jogging ori alte exerciţii aerobice. Cum puteţi şti dacă o activitate fizică este moderată sau intensă? În general, o activitate moderată vă face să transpiraţi, iar una intensă nu vă permite să purtaţi o conversaţie în timp ce o desfăşuraţi.

5. DORMIŢI SUFICIENT

Nevoia de somn variază de la o persoană la alta. Nou-născuţii dorm 16-18 ore pe zi, copilaşii de 1-3 ani 14 ore, iar preşcolarii 11-12 ore. Copiii de vârstă şcolară au nevoie, în general, de cel puţin 10 ore de somn, adolescenţii de 9-10 ore, iar adulţii de 7-8 ore.

Odihna suficientă nu ar trebui considerată o opţiune. Potrivit specialiştilor, iată ce beneficii aduce somnul suficient.

  • Creştere şi dezvoltare, în cazul copiilor şi al adolescenţilor.

  • Învăţarea şi reţinerea informaţiilor.

  • Menţinerea echilibrului hormonal, care influenţează metabolismul şi greutatea.

  • Sănătatea cardiovasculară.

  • Prevenirea bolilor.

Somnul insuficient a fost asociat cu obezitatea, depresia, bolile cardiovasculare, diabetul şi accidentele tragice. Aceste consecinţe constituie motive întemeiate pentru a ne odihni suficient.

Aşadar, ce puteţi face în cazul în care constataţi că nu dormiţi suficient?

  • Încercaţi să mergeţi la culcare şi să vă treziţi zilnic la aceeaşi oră.

  • Faceţi din dormitor un loc liniştit, întunecat şi relaxant, nici prea călduros, dar nici prea răcoros.

  • Nu vă uitaţi la televizor şi nu folosiţi dispozitive electronice în timp ce staţi în pat.

  • Faceţi-vă patul cât se poate de comod.

  • Evitaţi mesele copioase, cofeina şi alcoolul înainte de culcare.

  • Dacă, după ce aplicaţi aceste sugestii, aveţi în continuare insomnii sau alte tulburări de somn – precum stare de somnolenţă exagerată în timpul zilei ori apnee în somn – , ar fi bine să consultaţi un specialist.