Eaha to roto?

O vai te melahi rahi o Mihaela?

O vai te melahi rahi o Mihaela?

Te pahonoraa a te Bibilia

 O Mihaela te iˈoa tei horoahia ia Iesu hou e i muri aˈe i to ˈna taeraa mai i nia i te fenua. a Te faaohipa nei te tahi mau haapaoraa i te iˈoa “Mihaela Peata” no te faahiti ia ˈna. Ua mârô Mihaela e o Satani no nia i te tino o Mose. Ua tauturu atoa Mihaela i te hoê melahi ia faaite i te hoê poroi a te Atua i te peropheta Daniela. (Daniela 10:13, 21; Iuda 9) Mea tano iho â te auraa o te iˈoa Mihaela no ˈna (“O vai mai te Atua ra?”) no te mea te paturu nei oia i te faatereraa a te Atua e te aro atoa nei oia i te mau enemi o te Atua.—Daniela 12:1; Apokalupo 12:7.

 A tapao na no te aha mea tano ia faaoti o Iesu te melahi rahi o Mihaela.

  •   O Mihaela “te melahi rahi.” (Iuda 9) O “Raatira o te mau melahi” te auraa o te tiaraa “melahi rahi” e e piti noa irava Bibilia o te faahiti ra i teie tiaraa. I roto i na irava e piti, hoê noa melahi rahi te faahitihia ra, e auraa ïa e hoê anaˈe melahi o te amo nei i teie tiaraa. I roto i te hoê o na irava Bibilia e piti, e parauhia no nia i te Fatu ra o Iesu Mesia tei faatiahia mai, e “e pou mai oia mai te raˈi mai e e faaroohia to ˈna reo mana to te melahi rahi ïa.” (Tesalonia 1, 4:16) E ‘reo mai to te melahi rahi’ to Iesu reo no te mea o o ˈna te melahi rahi o Mihaela ra.

  •   Te faatere nei o Mihaela i te hoê nuu melahi. “Aro atura o Mihaela e ta ˈna mau melahi i te teni,” o Satani ïa. (Apokalupo 12:7) E mana rahi to Mihaela i nia i te raˈi, no reira i piihia ˈi oia “hoê o na huiarii rahi” e “te huiarii rahi.” (Daniela 10:13, 21; 12:1) Ia au i te mau tuatapaparaa a te hoê aivanaa no nia i te Faufaa Apî, te faaite nei teie mau tiaraa e te amo nei Mihaela i te tiaraa o te “tapena rahi o te mau melahi.”

     Te faahiti ra te Bibilia hoê anaˈe iˈoa ê o te tahi tei horoahia te mana i nia i te hoê nuu melahi. Te faataa ra te Bibilia e “ua faaite-anaˈe-hia mai te Fatu ra o Iesu mai te raˈi mai e ta ˈna mau melahi puai ma te auahi ura, ia faautua oia.” (Tesalonia 2, 1:7, 8; Mataio 16:27) “Ua haere hoi” o Iesu “i te raˈi, e ua tuuhia i raro aˈe ia ˈna te mau melahi e tei horoahia ˈtu te mana e te puai.” (Petero 1, 3:21, 22) Eita te Atua e faatoroa e piti tapena o te mau melahi, o Iesu i te tahi pae e o Mihaela i te tahi atu pae. Mea tano ïa ia faaoti e o Iesu mau â o Mihaela.

  •   “E tia mai” o Mihaela i “te hoê tau ahoaho” o tei ore i itehia aˈenei. (Daniela 12:1) I roto i te buka Daniela, te faaohipa-pinepine-hia ra te parau “e tia mai” no te faahiti i te hoê arii o te tia mai ra no te rave i te hoê ohipa faufaa. (Daniela 11:2-4, 21) E rave o Iesu Mesia, o tei piihia “Te Parau a te Atua”, i te hoê ohipa faufaa ei “Arii o te mau arii” ma te tairi i te mau enemi o te Atua e ma te paruru atoa i te nunaa o te Atua. (Apokalupo 19:11-16) E na reira oia i te “ati rahi aita i tupu aˈenei mai te omuaraa mai o teie nei ao.”​—Mataio 24:21, 42.

a Te faahiti nei te Bibilia i te tahi atu mau taata ma te faaohipa i te iˈoa e rave rau, mai ia Iakoba (tei pii-atoa-hia Iseraela), Petero (tei pii-atoa-hia Simona) e mai ia Tadaio (tei pii-atoa-hia Iuda).—Genese 49:1, 2; Mataio 10:2, 3; Mareko 3:18; Ohipa 1:13.