Eaha to roto?

Tapura tumu parau

TAUTURU NO TE UTUAFARE | NO TE FEIA FAAIPOIPO

Ua inoino anei oe i to hoa faaipoipo?

Ua inoino anei oe i to hoa faaipoipo?

TE FIFI

Hou a faaipoipo ai, hoê â paha ohipa ta oe e ta to hoa e au roa. I teie nei, no to oe inoino ia ˈna, ua fifi roa to orua taairaa. Aita ˈtura ïa orua e oaoa faahou, e inoino noa râ te tahi i te tahi!

E nehenehe to orua taairaa e maitai mai. Na mua râ, a hiˈo na no te aha oe i inoino ai.

TE TUMU

No te oraraa o te mau mahana atoa. E nehenehe te faaipoiporaa e fifi no te ohipa, te haapiiraa i te tamarii e te fetii o to oe hoa. Na reira atoa ia farerei orua i te tupuraa manaˈo-ore-hia mai te fifi i te pae moni aore ra ia titauhia ia haapao orua i te tahi fetii i maˈihia.

Mea taa ê orua. I te mau taime farereiraa no te haamatau, aita orua i tâuˈa aˈe e mea taa ê te tahi i te tahi. I muri aˈe râ i te faaipoiporaa e ite orua mea nafea te tahi e faaite ai i te manaˈo, e faaohipa ˈi i te moni e e faaafaro ai i te fifi. E ere noa te mauruuru ore te tupu mai, te au ore atoa râ.

Aita te manaˈo e huru o to oe hoa i tâuˈahia. I te roaraa o te mau matahiti, e haamauiui noa paha te tahi i to ˈna hoa ma ta ˈna mau parau aore ra haaraa. E faahiti atoa paha i te mau fifi tahito i ore i faaafarohia. E nehenehe te tane aore ra te vahine e taiâ i te faaite i to ˈna manaˈo aore ra huru. Te mea peapea roa ˈtu â, e imi paha hoê o te hoa faaipoipo i te tâuˈa a te tahi atu taata.

Ua hape to oe manaˈo no nia i te faaipoiporaa. E faaipoipo vetahi ma te tiaturi e ua itehia mai te taata hoê roa e tano ia ratou. E moemoeâ faahiahia mau tera, e faatupu râ te reira i te fifi i muri aˈe. Ma te manaˈo e te vai ra te hoa faaipoipo maitai roa, e nehenehe te tahi e parau e ua hape oia i te faaipoiporaa i to ˈna hoa.

E NAFEA ÏA?

A haapao i te mau huru maitatai o to oe hoa faaipoipo. A papai e toru o to ˈna mau huru maitatai e a tuu i te reira i muri mai i te tahi hohoˈa nainai o to orua faaipoiporaa aore ra a patapata te reira i roto i ta oe matini uira afaifai. A hiˈo tamau i tei papaihia e a haamanaˈo no te aha oe i faaipoipo ai ia ˈna. Ma te haapao i to ˈna mau huru maitatai, e vai hau noa orua e e faaoromai ïa te tahi i te tahi.—Aratairaa Bibilia: Roma 14:19.

A faaherehere i te taime no orua anaˈe. Hou a faaipoipo ai, i faaherehere na orua i te taime no te rave amui i te tahi ohipa e no te farerei. I tera taime, ua oaoa roa orua i te na reira, no matau noa ˈtura hoi orua. No te aha e ore ai e na reira faahou? Ma te rave i te taime no orua anaˈe mai na mua ˈˈe, e piri atu â orua e mea ohie aˈe ia faaoromai i te mau fifi manaˈo-ore-hia.—Aratairaa Bibilia: Maseli 5:18.

A faaite i to oe manaˈo. Ia huru ê oe i te parau aore ra ohipa a to hoa, e nehenehe anei oe e faaore i ta ˈna hara? Ia ore, eiaha e mamû noa no te tahoo. Ma te mǎrû, a faaite oioi atu i to oe manaˈo, eiaha e tiai ia maoro roa.—Aratairaa Bibilia: Ephesia 4:26.

Ia huru ê oe i te parau aore ra ohipa a to hoa, e nehenehe anei oe e faaore i ta ˈna hara?

Eiaha e manaˈo ino i to hoa. Aita orua i hinaaro ia mauiui te tahi, e tupu iho â râ te reira. Eaha ïa te rave i tera taime? A haapapu atu e aita oe i opua i te reira e a ani ia faaore mai i ta oe hapa. I muri iho, a tauaparau eaha ta orua e rave no te ore e tapiti i tera tupuraa. A haapao i ta te Bibilia aˈoraa e na ô ra: “Ia hamani maitai outou ia outou iho, ma te aau mǎrû aroha noa, ma te faaore hoi i te hara te tahi e te tahi.”—Ephesia 4:32.

A farii e e tupu iho â te fifi. Te faaite ra te Bibilia e “e roohia . . . te feia faaipoipo e te mau ati o te tino nei.” (Korinetia 1, 7:28, Te Faufaa Api) Ia tupu te reira, eiaha e faaoti oioi e ua hape oe i te faaipoiporaa i to oe hoa. A farii râ i te faaafaro i te mau fifi e o ˈna e a “faaoromai te tahi i te tahi, e e faaore te tahi i ta te tahi hapa.”—Kolosa 3:13.