Ia faaruru oe i te maˈi ino mau
MAI te peu e maˈi ino mau to oe aore ra to te hoê taata herehia, ua ite maitai oe e mea peapea mau te reira. Hau atu i te ino o te maˈi, e titauhia ia faaruru i te mau huru aau ino mau. E rahi roa mai te mǎtaˈu e te ahoaho a farerei ai i te taote, a ite ai e mea fifi ia noaa mai aore ra ia aufau i te tahi ravea rapaauraa aore ra a ite ai e mea ino te mau faahopearaa o te mau raau. E mea teimaha roa ia faaruru i te hepohepo e te ino o te maˈi.
Ihea e itehia ˈi te tauturu? Ua ite e rave rahi i te tamahanahanaraa maitai roa ˈˈe a pure ai i te Atua e a taio ai i te mau irava Bibilia mahanahana mau.
E ite-atoa-hia te tauturu na roto i te here e te turu ta te utuafare e te mau hoa e horoa ˈtu.EAHA TE NEHENEHE E TAUTURU MAI?
Te horoa ra o Robert, 58 matahiti to ˈna, i teie aˈoraa: “A faaruru i te maˈi ma te tiaturi i te Atua e e tauturu mai oia ia faaruru i tera maˈi. A pure ia Iehova. A faaite atu i to oe mau huru aau. A ani atu i te varua moˈa. A ani atu i te puai ia nehenehe oe e faaitoito i to oe utuafare e ia vai mǎrû noa a faaoromai ai i te maˈi.”
“Mea mahanahana mau i reira anaˈe te utuafare no te tauturu mai. I te mau mahana atoa, e taniuniu mai hoê aore ra piti taata no te ani mai: ‘Eaha to oe huru?’ E fanaˈo vau i te mau faaitoitoraa no ǒ mai i te mau hoa no e rave rau fenua. E tauturu mai te reira ia maitai atu â vau e ia ore e tuu.”
Mai te peu e haere oe e farerei i te hoê hoa tei maˈihia, a tapao na i ta Linda e parau ra: “E hinaaro te taata maˈi e ora mai te hoê taata aita to ˈna e maˈi. Aita iho â ïa oia e hinaaro e paraparau noa no nia i to ˈna maˈi. A paraparau ïa no nia i te mau tumu parau ta orua i matau i te aparau atu.”
Maoti te puai no ǒ mai i te Atua e te tamahanahanaraa o te Bibilia, oia atoa te tauturu î i te here a te utuafare e te mau hoa, e mea papu ïa tatou e mea hoona roa ia ora, noa ˈtu te faaruru ra tatou i te hoê maˈi ino mau.