Eaha to roto?

Tapura tumu parau

1 Te tauturu no te ape i te mau fifi

1 Te tauturu no te ape i te mau fifi

Te na ô ra te Bibilia e no ǒ mai ta ˈna mau aˈoraa i te Atua e “e mea faufaa no te haapii atu, no te faaite atu i te hapa, no te faaafaro i te mau mea.” (Timoteo 2, 3:16) E parau mau anei te reira? E hiˈopoa anaˈe e nafea te aratairaa Bibilia î i te paari i tauturu ai i te taata ia ape i te tahi mau fifi ino roa ˈˈe o te oraraa hou a rahi atu â ˈi te reira.

TE INU-HUA-RAA I TE AVA

Ua hinaaro o Delphine, tei faahitihia i to na mua ˈtu tumu parau, e inu hua i te ava no to ˈna mau hepohepo. Aita te Bibilia e faahapa ra i te feia e inu nei i te ava ma te tano. Te na-ô-hia nei râ: “Eiaha oe e amui atoa i te feia i taero i te uaina ra.” (Maseli 23:20) Ua taaihia te mau maˈi ino mau, te mau fifi e o vetahi ê e te pohe o e mirioni taata i te matahiti taitahi i te inu-hua-raa i te ava. E apehia te rahiraa o tera mau fifi ahiri te taata i pee ai i te mau aratairaa Bibilia î i te paari.

O ta Delphine ïa i rave. Te parau ra oia i teie nei: “Ua taa ia ˈu e aita te inuraa i te ava e faaore i to ˈu hepohepo. Ua faaohipa vau i te aˈoraa î i te paari o te Philipi 4:6, 7 o te na ô ra: ‘Eiaha ïa e haapeapea noa ˈˈe, . . . a faaite i ta outou mau aniraa i te Atua.’ I te mau po atoa, ia tupu mai te mau manaˈo hepohepo, e pure au ia Iehova. E faataa ˈtu vau ia ˈna i to ˈu mau huru aau atoa, mai te riri, te mauiui e te hepohepo. E taparu vau ia ˈna ia tauturu mai ia maitai mai au. I te poipoi, e haapapu vau e ua patoi iho â anei au i tera mau manaˈo tano ore. Maoti te pure-tamau-raa ia Iehova, ua tiatonu vau i to ˈu mau manaˈo i nia i te mea e vai ra eiaha râ i te mea ta ˈu i ere. Ua faaoti papu vau ia ore roa ˈtu e inu faahou i te ava. Inaha mea faufaa roa te hau ta ˈu i fanaˈo, aita vau e hinaaro ia moˈe te reira.”

TE PEU TAOTORAA TIA ORE

E faatupu te peu taotoraa tia ore i te mauiui rahi e te oto. E nehenehe râ te mau aratairaa Bibilia e tauturu mai ia ape i tera mau fifi ma te haapapu roa eaha te tumu o te reira. Ei hiˈoraa, te vai ra te mau peu faahinaaro tano ore e te mau hohoˈa faufau. Ua na ô te hoê taata apî, o Samuel to ˈna iˈoa: “Mea ohie roa ia faahinaaro i te tahi atu. I te tahi taime, aita vau i hinaaro i te tahi atu taata. Ua nehenehe râ vau e parau e mea au roa na ˈna ia ˈu. No reira vau i au ai i te mau peu faahinaaro.” Ua faahapahia râ o Samuel i te rave tamau i tera mau peu, noa ˈtu aita roa ˈtu oia i na reira i te tahi taime. Ua faaoti atura oia i te rave iho â i tera mau peu faahinaaro. Tera râ, ua haapeapea tera mau peu ia ˈna. Te na ô ra oia i teie nei: “Mea atâta tera huru no te mea ua haapao noa vau ia ˈu iho.”

Ua taio o Samuel i te hoê tumu parau no te feia apî piahia i nia i te reni Internet jw.org. Ua haamanaˈo atura oia i te Maseli 20:11 o te na ô ra: “E tae noa ˈtu i te tamarii te itearaahia i ta ratou ra mau ravea, i te maitairaa e te tiaraa i tana haapaoraa.” E nafea te reira i tauturu ai ia ˈna? Ua taa ia Samuel e ere roa ˈtu te mau peu faahinaaro i te mea maitai e te tia. Te parau ra o ˈna i teie nei: “Ua haapii atoa vau e ia rave te hoê taurearea i te mau peu faahinaaro, te faatupu ra oia i te mau huru aau eita e tano no te riro mai ei hoa faaipoipo maitai. Ua feruri atura vau e ia faaipoipo vau, mai te aha te huru o ta ˈu vahine mai te peu e ite o ˈna ia ˈu i te faahinaaro i te tahi atu vahine. Ua taa ˈtura ia ˈu e mea atâta tera mau peu. Noa ˈtu mea ohie ia faahinaaro i te tahi, e ere i te mea tano ia na reira.” Ua taui o Samuel. Ma te ape i te mau peu faahinaaro, ua ape oia i te mau peu taotoraa tia ore.

Mea atâta ˈtu â no Antonio tei matau i te mataitai i te mau hohoˈa faufau. Noa ˈtu ua faaipoipo oia i te hoê vahine herehia e o ˈna, ua topa noa oia i roto i tera marei. Ua tauturuhia râ oia a haamanaˈo ai oia i ta te Petero 1, 5:8 e parau ra: “E haapao maitai, e faaitoito, te hahaere nei hoi to outou enemi o te diabolo, mai te liona uuru ra, i te imiraa i te taata e pau ia ˈna ra.” Te faataa ra o Antonio: “Ua î roa teie ao i te mau hohoˈa faufau e e mau roa tera mau hohoˈa i roto i te feruriraa. Maoti tera irava, ua haamanaˈo vau o vai te tumu o teie mau tamataraa. Ua titauhia ia ˈu ia haamanaˈo vitiviti e no ô mai tera mau hohoˈa faufau i te Diabolo. Ua ite au i teie nei e o Iehova anaˈe te tauturu mai ia ‘haapao maitai e ia faaitoito’ ia patoi au i te nehenehe e haafifi i to ˈu feruriraa, aau e faaipoiporaa.” Ua fanaˈo o Antonio i te tauturu hinaarohia e ua nehenehe oia e faaore roa i tera peu ino. Maoti te reira, ua ape atoa oia i te mau fifi ino roa ˈtu â.

Papu maitai, te horoa mai ra te Bibilia i te aˈoraa au ia faaohipa o te tauturu mai ia ape i te mau fifi rahi. Eaha râ no te mau fifi e au ra e aita e nehenehe e faaafaro atu? E hiˈo anaˈe e nafea te Parau a te Atua e tauturu mai ia faaruru i taua mau fifi ra.

Maoti te mau aratairaa Bibilia au ia faaohipa, e ape tatou i te tahi mau fifi