Eaha to roto?

Tapura tumu parau

Ua horoa ratou ia ratou iho—i Micronésie

Ua horoa ratou ia ratou iho—i Micronésie

UA PAARI Katherine i Marite e ua bapetizohia oia ei Ite no Iehova i te 16raa o to ˈna matahiti. Mea itoito o ˈna i roto i ta ˈna taviniraa. Mea iti râ te taata tei farii i te poroi o te Basileia i roto i ta ˈna tuhaa fenua. Te parau ra o ˈna: “Ua taio vau i te mau faatiaraa no nia i te feia o tei pure i te Atua ia tono atu i te hoê taata no te tauturu ia ratou ia ite o vai o ˈNa. Ua hinaaro noa na vau e ite i te hoê taata mai tera, aita roa ˈtu râ te reira i tupu.”

I muri aˈe e rave rahi matahiti i roto i te hoê â tuhaa fenua, ua feruri Katherine i te neheneheraa e haere i te hoê vahi e mea farii aˈe te taata i te poroi o te Basileia. Teie râ, i manaˈo na o ˈna e mea fifi roa no ˈna ia na reira. Hoê noa taime to ˈna faarueraa i to ˈna utuafare. Ua na reira o ˈna no e piti noa hebedoma e ua mihi o ˈna i to ˈna utuafare i te mau mahana atoa. Mea puai aˈe râ to ˈna hinaaro e ite i te oaoa ia tauturu i te feia e imi ra ia Iehova. I muri iho i te hiˈopoaraa e rave rahi vahi ta ˈna e nehenehe e haere atu, ua papai o ˈna i te amaa i Guam e ua fanaˈo i te mau haamaramaramaraa. I Tiurai 2007, i te 26raa o to ˈna matahiti, ua reva Katherine i Saipan. E motu teie i te moana Patitifa, fatata 10 000 kilometera i te atea i to ˈna fare. Eaha tei tupu a tae ai o ˈna i ǒ?

TE HOÊ PAHONORAA I NA PURE E PITI

I muri iti noa ˈˈe i to ˈna taeraa i roto i te amuiraa apî, ua farerei Katherine ia Doris. Ua farii teie vahine e 40 tiahapa matahiti i te hoê haapiiraa Bibilia. I muri aˈe i te hiˈopoaraa i na pene matamua e toru o te buka Bibilia haapii, ua haapeapea o Katherine. Te faatia ra o ˈna: “E piahi maitai mau o Doris, ua hinaaro vau ia tamau noa o ˈna. Aita roa ˈtu râ vau i faatere aˈenei i te hoê haapiiraa Bibilia tamau. No ˈu, mea maitai aˈe e na te hoê tuahine aravihi aˈe e haapii ia ˈna, peneiaˈe te hoê tuahine hoê â matahiti.” Ua pure ïa Katherine ia Iehova ia tauturu ia ˈna ia ite mai i te tuahine e tano no te haapii ia Doris. Faaoti ihora o ˈna e faaite ia Doris e e taui te taata e faatere i ta ˈna haapiiraa.

Te na ô faahou ra Katherine: “Hou a faahiti ai i te reira, parau mai nei Doris e te hinaaro ra o ˈna e paraparau ia ˈu no nia i te hoê fifi. I muri iho i te faarooraa ia ˈna, faaite aˈera vau ia ˈna mea nafea Iehova i te tautururaa ia ˈu ia faaruru i te hoê â tupuraa. Ua haamauruuru mai o ˈna ia ˈu.” Parau aˈera Doris ia Katherine: “Te faaohipa ra Iehova ia oe no te tauturu ia ˈu. A haere mai ai oe i to ˈu fare no te taime matamua, ua taio noa vau i ta ˈu Bibilia e rave rahi hora i te maoro. Ua taˈi noa vau ma te ani i te Atua ia tono mai i te hoê taata o te tauturu mai ia taa i te Bibilia. Patoto mai nei oe i ta ˈu opani. Ua pahono Iehova i ta ˈu pure!” Te tahe ra te roimata o Katherine a faatia ˈi o ˈna i teie tupuraa. Te parau ra o ˈna: “Ua riro teie mau parau a Doris ei pahonoraa i ta ˈu pure. Ua faaite mai Iehova e e nehenehe ta ˈu e tamau â i tera haapiiraa.”

Ua bapetizohia Doris i 2010 e te faatere nei o ˈna e rave rahi haapiiraa Bibilia. Te na ô ra Katherine: “Mea maoro to ˈu hinaaro-noa-raa e tauturu i te hoê taata aau haavare ore ia riro ei tavini a Iehova. Auê au i te oaoa e ua tupu te reira!” I teie mahana, te tavini nei Katherine ma te oaoa ei pionie taa ê i te motu o Kosrae i roto i te Patitifa.

E NAFEA E FAARURU AI I NA FIFI E TORU?

Ua hau atu i te hoê hanere taeae e tuahine na te ara (mai te 19 tae atu i te 79 matahiti) tei haere e tavini i te vahi e hinaaro-rahi-hia ra te tauturu i Micronésie. Eaha te manaˈo o teie mau tavini itoito rahi? E faaroo anaˈe ïa ia Erica, 19 matahiti to ˈna a haere ai i Guam i 2006: “Mea au roa ia tavini ei pionie i te vahi e hinaaro ai te taata e faaroo i te parau mau. Auê au i te oaoa e ua tauturu mai Iehova ia rave i tera taviniraa! O te huru oraraa maitai aˈe teie!” Te oaoa nei Erica i te tavini ei pionie taa ê i Ebeye i te mau motu Marshall. Te vai atoa râ te fifi ia tavini i te fenua ê, e hiˈopoa tatou e toru. E e hiˈo anaˈe mea nafea te mau Kerisetiano tei haere i Micronésie i te faarururaa i te reira.

Erica

Huru oraraa. Ua tae atu Simon, e 22 matahiti, i Palaos i 2007. Ua ite oioi o ˈna e mea iti roa te moni ohipa te noaa mai i ǒ ia faaauhia i to ˈna fenua i Beretane. Te na ô ra o ˈna: “Ua haapii au eiaha e hoo mai i te mau mea atoa ta ˈu i hinaaro. I teie nei, te maiti maitai nei au i te maa e hoo mai e te imi nei au ihea mea mâmâ aˈe. Ia ino te tahi ohipa, e imi au i te mau taihaa rii tei faaohipa-aˈena-hia no te tataî i te reira a tamata ˈtu ai i te imi i te taata o te nehenehe e tauturu mai ia ˈu.” Mea nafea te hoê huru oraraa au noa i te tautururaa ia ˈna? Te parau ra Simon: “Ua tauturu mai te reira ia ite eaha te mea faufaa mau i roto i te oraraa e e nafea ia ora mea iti anaˈe te moni e te taoˈa materia. E rave rahi taime to ˈu iteraa i te rima î i te here o Iehova. A hitu matahiti vau i teie nei i te taviniraa i ǒ nei. E maa e e vahi taotoraa noa iho â ta ˈu.” Oia mau, te turu nei Iehova i te feia e ora nei i te hoê oraraa au noa, te hinaaro nei hoi ratou e imi na mua i te Basileia.—Mat. 6:32, 33.

Mihi i te fetii. Te na ô ra Erica: “Mea piri roa vau i to ˈu utuafare e ua haapeapea vau ia haafifi teie taairaa piri i ta ˈu taviniraa.” Eaha ta ˈna i rave no te faaineine ia ˈna? “Hou tera tere, ua taio vau i te mau tumu parau o Te Pare Tiairaa no nia i te mihiraa i te fetii. I roto i te hoê tumu parau, ua haapapu atu te hoê mama i ta ˈna tamahine, ‘E nehenehe ta Iehova e haapao maitai aˈe ia oe i ia ˈu nei.’ Ua faaitoito mau te reira ia ˈu.” Te tavini nei Hannah raua ta ˈna tane o Patrick i Majuro i te mau motu Marshall. Ta Hannah ravea no te ore e mihi noa i te fetii, o te haamauraa ïa i to ˈna feruriraa i nia i te mau taeae e tuahine o ta raua amuiraa. Te na ô ra o ˈna: “E haamauruuru tamau vau ia Iehova no to tatou autaeaeraa na te ao no te mea o ratou atoa to ˈu utuafare. Aita anaˈe ta ratou turu î i te here, eita roa ˈtu ta ˈu e nehenehe e tavini i te vahi e hinaaro-rahi-hia ra te tauturu.”

Simon

Faahoaraa. Te na ô ra Simon: “Ia tae atu oe i te hoê fenua apî, mea taa ê te rahiraa o te mau mea. I te tahi taime, e hinaaro vau e faahiti i te parau hauti, aita râ vau e taa-maitai-hia ra.” Te parau ra Erica: “Mea moemoe roa vau i te omuaraa. Ua tauturu mai râ te reira ia haamanaˈo no te aha vau i haere mai ai i ǒ nei. Aita vau i haere mai no ˈu iho, no te tavini atu â râ ia Iehova. I muri aˈe, ua itea ia ˈu te auhoaraa faahiahia ta ˈu e poihere nei.” Ua faaitoito mau Simon i te haapii i te Palauan ia “mahora” to ˈna aau i te mau taeae e tuahine no ǒ. (Kor. 2, 6:13) Te here mau nei te mau taeae ia ˈna no ta ˈna mau tutavaraa. Oia mau, ia ohipa amui te mau taeae tei tae apî mai e te mau taeae no ǒ, e ite ratou i te auhoaraa piri i roto i te amuiraa. Eaha ˈtu â te mau haamaitairaa ta teie mau Kerisetiano i fanaˈo i te horoaraa ia ratou no te tavini i te vahi e hinaaro-rahi-hia ra te tauturu?

‘TE OOTIRAA MA TE RAHI’

Ua parau te aposetolo Paulo: “O te ueue ma te faaherehere ore ra, e ooti ïa ma te rahi.” (Kor. 2, 9:6) E parau mau iho â teie no te feia o te faarahi nei i ta ratou taviniraa. Eaha te mau faahopearaa maitai ta ratou e ‘ooti ma te rahi’ i Micronésie?

Patrick e Hannah

I Micronésie, e nehenehe noâ e haamata e rave rahi haapiiraa Bibilia. Oia atoa, e ite roa ˈtu i te taata o te haapii e o te faaohipa i te parau mau Bibilia ia haere i mua. Ua poro atoa Patrick e Hannah i Angaur, te hoê motu iti e 320 taata. E piti avaˈe raua i te pororaa i ǒ a farerei ai i te hoê metua vahine taa noa. Ua farii oioi oia eiaha noa i te hoê haapiiraa Bibilia, oia atoa râ i te parau mau. E ua rave oia i te mau tauiraa rarahi i roto i to ˈna oraraa. Te na ô ra Hannah: “I te mau taime atoa e faarue ai mâua i to ˈna fare na nia i to mâua pereoo tataahi i muri aˈe i ta ˈna haapiiraa, i hiˈo na mâua ia mâua a parau atu ai: ‘Mauruuru Iehova!’” Te parau nei â Hannah: “Ua ite au e e faatae iho â Iehova i teie vahine ia ˈna ra i te hoê taime. Ma te tavini râ i te vahi e hinaaro-rahi-hia ra te tauturu, ua tia ia mâua ia farerei e ia tauturu i teie vahine tei au i te mamoe ia ite o vai Iehova. Hoê teie o te mau tupuraa faahiahia roa ˈˈe o to mâua oraraa.” Te faaite nei Erica: “Eita e nehenehe e faataa i te oaoa e itehia a tauturu ai i te hoê taata ia ite o vai Iehova!”

E NEHENEHE ANEI OE E TAUTURU ATU?

Mea rahi te fenua e hinaaro rahi nei i te feia poro i te Basileia. E nehenehe anei oe e haere i te tahi o tera mau fenua no te tauturu? Na roto i te pure, a ani ia Iehova ia haapuai i to hinaaro ia tavini atu â ia ˈna. A aparau e te mau matahiapo o te amuiraa, te tiaau haaati aore ra i te feia poro o tei oaoa i te tavini i te vahi e hinaarohia ra te tauturu. A haamata ˈi oe i te rave i te mau faanahoraa, a papai i te amaa e haapao ra i te tuhaa fenua o ta oe e hinaaro e haere atu no te ani i te tahi atu â mau haamaramaramaraa. * Peneiaˈe e amui atoa ˈtu oe i na tausani taeae e tuahine apî, paari, taa noa aore ra faaipoipo o te horoa nei ia ratou iho e o te oaoa nei i te ‘ooti ma te rahi.’

^ A hiˈo i te tumu parau “E nehenehe anei outou e ‘fano i Makedonia’?” i roto i Ta tatou taviniraa i te Basileia no Atete 2011.