Biiyaʼ guiraʼ ni nuu lu sitiu riʼ

guyé lu índice

Asá, Jehosafat, Ezequías, Josías

Gúninu ni ná Jiobá de guidubi ladxidoʼno

Gúninu ni ná Jiobá de guidubi ladxidoʼno

«Jiobá, rinabaʼ lii guietenalaʼdxuʼ modo huazayaʼ nezaluluʼ sin gusaanaʼ de guneʼ ni naluʼ de guidubi ladxiduáʼ» (2 REYES 20:3).

DIIDXAʼ RIUUNDAʼ: 52 NE 32

1-3. Ximodo nga rúninu ni ná Jiobá de guidubi ladxidoʼno. Bizeeteʼ ti ejemplu.

GUIRANU nácanu imperfectu ne rucheʼnu. Nga runi rudiʼnu xquíxepeʼ Jiobá pur bidii Xiiñiʼ para bilá laanu ne pur guná biʼniʼ perdonar laanu. Pa nácanu humilde ne gaca arrepentirnu la? zanda guinábanu laabe guni perdonarbe laanu. Nuunu seguru qué zuni tratar Jiobá laanu casi naquiiñeʼ ñuni tratarbe ti binni ruchee (Salmo 103:10). Neca zacá ribeza Jiobá gúninu ni ná de guidubi ladxidoʼno (1 Crónicas 28:9). Ximodo zanda gúninu ni neca nácanu imperfectu yaʼ.

2 Para guicábinu guendarinabadiidxaʼ riʼ, guchaaganu modo bibani rey Asá né rey Amasías. Guirópacabe bíʼnicabe ni galán, peru laaca bicheecabe purtiʼ imperfectu laacabe. Neca zacá Biblia ná «Asá si nga bizuubaʼ diidxaʼ de guidubi ladxidóʼ biaʼ dxi bibani» (2 Crónicas 15:16, 17; 25:1, 2; Proverbios 17:3). Biʼniʼ Asá stipa de guidubi ladxidóʼ pur cadi gusaana de gusiecheʼ ladxidóʼ Jiobá (1 Crónicas 28:9). Peru maʼ gadxé guca Amasías. Laabe qué ñúnibe ni ná Jiobá de guidubi ladxidoʼbe. Biʼniʼ ganársibe ca enemigu stiʼ Dios, yenebe ca bidóʼ sticaʼ ne bizulú biʼniʼ adorarbe cani (2 Crónicas 25:11-16).

3 Ti binni ni runi ni ná Jiobá de «guidubi ladxidóʼ» la? nadxii laabe né guiráʼ stipa stiʼ ne racalaʼdxiʼ guni adorar laabe biaʼ dxi guibani. Ora rieeteʼ diidxaʼ ladxidóʼ lu Biblia, stale biaje riníʼ ni módopeʼ naca ti binni. Casi modo riníʼ ique, xi riuulaʼdxiʼ, xi naguixhe ique guni ne xi rucaa laa guni xiixa. Neca nácanu imperfectu, zanda guni adorarnu Jiobá de guidubi ladxidoʼno. Rúninu ni nabe purtiʼ dxandíʼ racaláʼdxinu gúninu ni, cadi pur rucaacabe laanu o purtiʼ si maʼ biaʼnu gúninu ni (2 Crónicas 19:9).

4. Xi zadúʼndanu lu tema riʼ.

4 Para guiene chaahuinu xipeʼ nga riníʼ gúninu ni ná Jiobá de guidubi ladxidoʼno la? zadúʼndanu de xquendanabani Asá, Jehosafat, Ezequías ne Josías. Ca hombre riʼ gúcacaʼ rey stiʼ guidxi Judá ne bizuubacaʼ diidxaʼ. Neca guyuu biaje bicheecabe peru gunda bisiéchecabe Dios. Jiobá guníʼ bíʼnicabe ni ná de guidubi ladxidóʼcabe. Xiñee biiyabe laacaʼ zacá yaʼ. Ximodo zanda chinándanu ejemplu stiʼ ca rey riʼ yaʼ. Guidúʼyanu.

BIʼNIʼ ASÁ NI NÁ JIOBÁ DE GUIDUBI LADXIDÓʼ

5. Xi biʼniʼ Asá dxi beeda gaca rey.

5 Asá nga guca ra guionna rey stiʼ Judá gulaa si guidxi Israel, ne beeda gaca ni reinu stiʼ Israel ne reinu stiʼ Judá. Dxi beeda gaca Asá rey stiʼ Judá, bicueezabe binni de ñuni adorar dios falsu biaʼ ra runi mandarbe ne ca cosa yuudxuʼ ni bíʼnicaʼ casi chúʼnecaʼ tutiica si. Binitilube ca bidóʼ ni runi adorar ca binni que ne guládxibe ca hombre ni ratané tutiisi ndaaniʼ yuʼduʼ que. Ne dede gúxhabe jñaabiidabe puestu risaca ni napa «purtiʼ biʼniʼ ti bidóʼ guizáʼ feu» (1 Reyes 15:11-13). Laaca guluu Asá gana guidxi que «guyubi Jiobá» «ne guni ni ná ley ne ni ná mandamientu stibe». Bíʼnibe guiráʼ ni gúndatiʼ para gucanebe xcaadxi guni adorarcaʼ Jiobá (2 Crónicas 14:4).

6. Xi biʼniʼ Asá dxi bedagucaalú ca etíope Judá.

6 Lu primé chii iza de cayuni mandar Asá, bibani ca binni ni guyuu lu reinu stiʼ Judá que né guendariuudxi. Despué, beeda ti millón soldadu stiʼ guidxi Etiopía para gucaalucaʼ Judá ne bedanecaʼ 300 carru de guerra (2 Crónicas 14:1, 6, 9, 10). Xi biʼniʼ Asá yaʼ. Gunna dxíchibe zacané Jiobá xquidxi. Ngue runi, gunábabe laa gacané laacabe ra zitíndecabe. Biblia ná: «Ne óraque bicaa Asá ridxi Jiobá, Dios stiʼ, ne ná: “Jiobá, para lii la? ngueca si nga gacaneluʼ cani naca stale ne gacaneluʼ cani huaxiéʼ napa stipa. Gucané laadu, Jiobá, Dios stidu, purtiʼ dxandipeʼ ricáludu lii ne pur laluʼ nga biúpadu para gucáʼludu guiráʼ binni riʼ. Jiobá, lii nga Dios stidu. Cadi gudiiluʼ lugar gapa hombre ni rati jma stipa que lii”» (2 Crónicas 14:11). Ne guyuu biaje, gucané Jiobá Israel para guni ganar ca xhenemigu dede né ora cadi cuzuubaʼ ca rey que stiidxaʼ. Zaqué, bisihuinni Jiobá laa nga Dios ni Dxandíʼ (1 Reyes 20:13, 26-30). Peru yanna riʼ gucané Jiobá xquidxi purtiʼ gupa Asá confianza laabe. Bicabi Jiobá oración stiʼ Asá ra gucané laacabe guni ganárcabe ca etíope (2 Crónicas 14:12, 13). Gudiʼdiʼ si ti tiempu de bizaaca ngue, guizáʼ feu modo bichee Asá purtiʼ gunábabe gacané Siria laabe lugar de ninábabe Jiobá ñacané laabe (1 Reyes 15:16-22). Neca zaqué, biiyaʼ Jiobá nadxii Asá laa. Hombre riʼ «bizuubaʼ stiidxaʼ Jiobá de guidubi ladxidóʼ biaʼ dxi bibani». Ximodo zanda chinándanu ejemplu stiʼ Asá yaʼ. (1 Reyes 15:14).

7, 8. Ximodo zanda chinándanu ejemplu stiʼ Asá.

7 Ximodo gánnanu pa cayúninu ni ná Jiobá de guidubi ladxidoʼno yaʼ. Zanda guinabadiidxanu: Ñee ruzuubaʼ stiidxaʼ Jiobá dede né ora raca ni nagana para naa la? Ñee cá iqueʼ gacaniáʼ para chuʼ congregación nayá la? Guiníʼ íquenu pabiáʼ nadxibalú guca Asá para guxha puestu risaca gupa jñaabiidaʼ. Nuu tiru naquiiñeʼ gácanu nadxibalú casi guca Asá. Guzéʼtenu ti ejemplu, xi ñúninu pa ñaca expulsar ti familia stinu o ti xhamígunu de ndaaniʼ congregación pur bichee ne qué náʼ gaca arrepentir. Ñee nusaananu de nidxaaganu laabe la? Xi nucaa ladxidoʼno laanu ñúninu yaʼ.

8 Cásica Asá, nuu tiru zándaca guni sentirnu cucaalú guiráʼ binni laanu. Zándaca guni burla cani rinenu scuela o ca maestru stinu laanu purtiʼ testigu stiʼ Jiobá laanu. O zándaca guni burla cani rinenu dxiiñaʼ laanu purtiʼ rinábanu gudiicabe permisu laanu chuunu asamblea o purtiʼ qué rinanu gúninu stale hora extra para guni ganarnu sti ndaa. Ora guizaacanu zacá, naquiiñeʼ gápanu confianza Dios cásica biʼniʼ Asá. Guni orarnu Jiobá, gácanu nadxibalú ne cadi gusaana de gúninu ni jneza. Ne cadi guiaandaʼ laanu, laaca zacané Jiobá laanu gácanu nadxibalú casi gucanebe Asá.

9. Xiñee rusiéchenu Jiobá ora runi predicarnu.

9 Qué niníʼ ique Asá de laasi. Laaca guníʼ íquebe ximodo cuʼbe gana xcaadxi binni guyúbicaʼ Jiobá. Laanu laaca riguʼnu gana xcaadxi binni guni adorarcaʼ Jiobá. Ne laabe ruuyabe ora rinínenu xcaadxi binni de laabe. Nanna pabiáʼ riecheʼ Jiobá ora runi predicarnu purtiʼ nadxiinu laa ne purtiʼ rizaaláʼdxinu guibani binni nayecheʼ.

BIYUBI JEHOSAFAT JIOBÁ

10, 11. Ximodo zanda chinándanu ejemplu stiʼ Jehosafat.

10 Asá gupa ti xiiñiʼ láʼ Jehosafat. Sicaríʼ ruzeeteʼ Biblia de laabe: «Bíʼnibe cásica biʼniʼ bixhózebe Asá» (2 Crónicas 20:31, 32). Ximodo biʼniʼ Jehosafat ni yaʼ. Yenándabe ejemplu stiʼ bixhózebe ne guluube gana guidxi que cadi gusaana de guni adorar Jiobá. Biseendabe caadxi hombre ndaaniʼ ca guidxi ni nuu lu reinu stiʼ Judá para gusiidicaʼ guidxi que xi ná «libru ra cá ca ley stiʼ Jiobá» (2 Crónicas 17:7-10). Dede guyé Jehosafat lu territorio ra runi mandar reinu stiʼ Israel ni nuu ladu guiaʼ, yendabe dede ra nuu ca dani stiʼ Efraín, para gacanebe binni guni adorar Jiobá sti biaje (2 Crónicas 19:4). Guca Jehosafat ti rey «ni biyubi Jiobá de guidubi ladxidóʼ» (2 Crónicas 22:9).

11 Yanna riʼ, laaca racalaʼdxiʼ Jiobá guiziidiʼ binni ni nabeza lu guidubi Guidxilayú de laa ne zanda gacanenu laacabe gunibiáʼcabe laabe. Guinabadiidxanu laanu: «Ñee runeʼ stipa pur guneʼ predicar guiráʼ beeu la? Ñuuladxeʼ nusiideʼ tuuxa binni de Biblia para guni ni ná Jiobá la? Ñee runeʼ orar Jiobá para gacané naa guidxelaʼ binni ca la?». Pa gúninu stipa la? zanda gacané Jiobá laanu guidxélanu ti binni gúʼndanenu Biblia. Ñee zananu chigúʼndanenu binni Biblia pa nabe chuunu órapeʼ riziiláʼdxinu ne ora rúninu xiixa para laanu la? Guietenaláʼdxinu, biyubi Jehosafat modo gacané binni guni ni ná Jiobá sti biaje. Laanu laaca zanda gacanenu cani maʼ xadxí qué huayuni predicar. Ne ca ancianu ribeecaʼ tiempu para chigánnacaʼ ne chigacanecaʼ ca expulsadu, ni zándaca maʼ bisaana de guni xiixa cosa malu, ni nabeza lu territorio stiʼ congregación sticaʼ.

12, 13. a) Xi biʼniʼ Jehosafat dxi bidxibi. b) Xiñee naquiiñeʼ chinándanu ejemplu stiʼ Jehosafat.

12 Ti biaje gucalaʼdxiʼ ti ejércitu naroʼbaʼ nucaalú Judá. Peru Jehosafat biʼniʼ casi biʼniʼ bixhoze, gupa confianza zacané Jiobá laa. Biblia ná: «Beeda caadxi binni bedatidxi Jehosafat: “Zeeda gucaalú stale binni lii, ne zeedacabe de neza ra nuu mar Muerto, dede Edom; ne nuucabe Hazazón-tamar o En-guedí”. Óraque bidxibi Jehosafat, ne biyubi Jiobá. Ne guniʼbe nezalú guiráʼ binni de Judá guiaanacaʼ sin gocaʼ. Óraque bidagulisaa ca binni de Judá para guinábacaʼ Jiobá gacané laacaʼ. De guiráʼ guidxi stiʼ Judá bidagulisaacaʼ para gánnacaʼ xi ná Jiobá» (2 Crónicas 20:2-4). Guizáʼ bidxibi Jehosafat. Ngue runi gunábabe Jiobá gacané laabe ne gúdxibe laa, qué zanda diʼ gunduuxecabe ca enemigu stícabe laasibe ne guidxi que. Laaca gúdxibe laa qué gánnacabe xi gúnicabe. Peru nannadxichi Jehosafat zacané Jiobá laa. Gúdxibe Jiobá: «Cá ludu gacaneluʼ laadu» (2 Crónicas 20:12).

13 Cásica Jehosafat, ziuu ora qué zánnanu xi gúninu para guni chaahuinu xiixa guendanagana ne dede zadxíbinu (2 Corintios 4:8, 9). Peru cadi guiaandaʼ laanu xi biʼniʼ Jehosafat. Laabe biʼniʼ orarbe nezalú guidubi guidxi que ne gúdxibe laa qué gápacabe stipa para gudxiilúcabe ca enemigu stícabe (2 Crónicas 20:5). Pa nácaluʼ xaíque ndaaniʼ familia stiluʼ la? zanda chinándaluʼ ejemplu stiʼ Jehosafat. Ora guidxaagaluluʼ xiixa guendanagana ne qué gánnaluʼ xi gúniluʼ, gunabaʼ Jiobá gacané lii ne familia stiluʼ. Cadi guituí luluʼ guinábaluʼ Jiobá gacané lii nezalú familia stiluʼ. Pa guʼnuʼ zacá, zudiicabe cuenta pabiáʼ nápaluʼ confianza Jiobá. Laabe gucanebe Jehosafat ne laaca zacanebe lii.

QUÉ NUSAANA EZEQUÍAS DE ÑUNI NI JNEZA

14, 15. Ximodo bisihuinni Ezequías napa confianza Dios de guidubi ladxidóʼ.

14 Ezequías nga sti rey ni qué nusaana de nuyubi Jiobá. Ne bíʼnibe ni neca qué nudii bixhózebe laabe ti ejemplu galán ne biʼniʼ adorar bidóʼ. Gulee Ezequías «ca lugar ra runi adorárcabe bidóʼ ne binidebe ca columna risaca ne bigabe poste risaca que ne binidebe beendaʼ de cobre biʼniʼ Moisés» purtiʼ cayuni adorar ca israelita ni. De guidubi ladxidóʼ Ezequías biʼniʼ ni ná Jiobá ne «gúpabe guiráʼ mandamientu maca bidii Jiobá Moisés» (2 Reyes 18:1-6).

15 Ca dxi cayuni mandar Ezequías, yechuu ejércitu jma nadipaʼ stiʼ ca asiriu ndaaniʼ guidxi Judá ne caniʼcaʼ gunitilucaʼ Jerusalén. Biʼniʼ burla rey stiʼ Asiria Jiobá ne gucalaʼdxiʼ nidxibi Ezequías laa. Neca nabé naxoo ra gudiʼdiʼ Ezequías, peru gupa confianza Jiobá de guidubi ladxidóʼ ne gunabaʼ laabe gacanebe laa. Nánnabe jma napa Dios poder que ca asiriu que ne zanda gulá xquidxi. Biblia ná: «Bichiñadiaga Jiobá ne bicaadiaga. Bixheleʼ luluʼ, Jiobá, ne biiyaʼ, ne bicaadiaga ca diidxaʼ biseendaʼ Senaquerib ra cucaalú ne cuxidxi de Dios ni nabani. Yanna, Jiobá Dios stidu, bilá laadu de lu nabe, para ganna guiráʼ reinu ni nuu lu guidxilayú, lii, Jiobá, lii nga Dios, lii siouʼ» (Isaías 37:17, 20). Bicabi Dios oración stiʼ Ezequías ra biseendaʼ ti ángel para guuti 185,000 soldadu stiʼ ca asiriu (Isaías 37:36, 37).

16, 17. Ximodo zanda chinándanu ejemplu stiʼ Ezequías.

16 Qué nindaa de guca ngue, guca huará Ezequías dede bilá ñati. Dxi cadíʼdibe lu guendanagana riʼ, gunábabe Jiobá guietenalaʼdxiʼ qué huasaanabe de guzuubabe stiidxaʼ ne gunábabe laa gacané laabe. Biblia ná: «Ca dxi que guca huará Ezequías dede biaʼ biaʼ qué ñati si. Ngue runi guyé profeta Isaías xiiñiʼ Amoz ra nuube ne gudxi laabe: “Ndiʼ nga ni guníʼ Jiobá: «Bisaana xi gúnicabe ndaaniʼ liʼdxuʼ, purtiʼ lii dxandipeʼ zátiluʼ; qué ziándaluʼ”». De raqué bidxiilube guriá yoo que ne bizulube cayuni orarbe Jiobá, ne nabe: “Jiobá, rinabaʼ lii guietenalaʼdxuʼ modo huazayaʼ nezaluluʼ sin gusaanaʼ de guneʼ ni naluʼ de guidubi ladxiduáʼ, ne modo huayuneʼ ni jneza nezaluluʼ”. Ne bizulú Ezequías cayuunaʼ naná» (2 Reyes 20:1-3). Bicaadiaga Jiobá oración stiʼ Ezequías ne bisiándabe laa. De lade guiráʼ ni maʼ bizíʼdinu lu Biblia, maʼ biénenu qué zanda diʼ cuézanu guni Jiobá ti milagru para gusianda laanu o para gudii lugar guibáninu jma xadxí. Peru zanda gápanu confianza zacanebe laanu cásica bíʼnibe né Ezequías. Zanda gábinu laabe: «Jiobá, rinabaʼ lii guietenalaʼdxuʼ modo huazayaʼ nezaluluʼ sin gusaanaʼ de guneʼ ni naluʼ de guidubi ladxiduáʼ, ne modo huayuneʼ ni jneza nezaluluʼ». Ñee runi crenu qué zusaana Jiobá de gapaʼ laanu dede né ora huaranu la? (Salmo 41:3).

17 Ejemplu stiʼ Ezequías ca zanda gacané laanu para guidúʼyanu pa cadi caquiiñeʼ gusaananu xiixa ni cuxheleʼ laanu de Jiobá o ni caguʼbaʼ tiempu stinu para cadi gúninu xhiiñabe. Guzéʼtenu ti ejemplu, stale binni nabé riquiiñecaʼ red social o sti clase programa ni nuu lu Internet para guiníʼnecaʼ sti binni. Stale de laacabe ruuyacaʼ xcaadxi binni casi xpidoʼcaʼ. Rusisácacaʼ ca binni famoso ne xcaadxi binni ni qué runibiaʼcaʼ. Ribeecaʼ stale tiempu para gúʼndacaʼ xiixa información ni caníʼ de ca binni ca ne para gúʼyacaʼ foto stícabe. Dxandíʼ, gastiʼ naca iquiiñeʼ binni ca red social ni nuu lu Internet para guiniʼné familia stiʼ o ca binni ni nabé xhamigu. Peru ca red social ca zándaca gucaa cani laanu gunítinu stale tiempu. Zándaca gucaa ni laanu guiníʼ íquenu risácanu pa guiníʼ stale binni riuulaʼdxiʼ ca comentariu stinu o foto ni rudxíʼbanu lu Internet. O zándaca chuʼnu triste ora gudiʼnu cuenta maʼ huaxiéʼ tu ruyubi guʼyaʼ cani rudxíʼbanu. Pa zacá ni la? zanda gacané ejemplu stiʼ apóstol Pablo, Áquila ne Priscila laanu. Ñee raʼbuʼ guleecabe tiempu guiráʼ dxi para gánnacabe guiráʼ ni cayuni xcaadxi binni, jmaruʼ si pa nánnacabe qué runi adorar ca binni que Jiobá la? Biblia ná «qué ñaana dxi Pablu de ñuiʼ stiidxa Dios». Laaca ruzeeteʼ ni biquiiñeʼ Áquila ne Priscila tiempu sticaʼ para biʼniʼ predicarcaʼ ne «bisiene chaahui ca [...] stiidxa Dios» xcaadxi binni (Hechos 18:4, 5, 26). Zanda guinabadiidxanu: «Ñee riuaaʼ cuidadu para cadi guneʼ tratar xcaadxi binni casi bidóʼ la? Ñee ribeeʼ stale tiempu para guneʼ xiixa ni huaxiéʼ risaca la?» (biindaʼ Efesios 5:15, 16).

BIʼNIʼ JOSÍAS NI NÁ CA MANDATU STIʼ JIOBÁ

18, 19. Ximodo zanda chinándanu ejemplu stiʼ Josías.

18 Laaca biʼniʼ Rey Josías ni ná ca mandatu stiʼ Jiobá de guidubi ladxidóʼ (2 Crónicas 34:31). Bisnietu stiʼ Ezequías nga Josías. Dxi nahuiiniruʼ Josías «bizulú biyúbibe Dios stiʼ David». Ne dxi nápabe gande iza bizulú guleebe guiráʼ bidóʼ ni biʼniʼ adorárcabe ndaaniʼ guidxi Judá. Biblia ná: «Xhono iza napa Josías dxi bizulú cayuni mandar ne treinta y un iza biʼniʼ mandarbe Jerusalén. Ne bíʼnibe ni jneza nezalú Jiobá ne yenándabe cani biʼniʼ David bixhozególabe, ne qué niree cueʼbe nin ladu bigaʼ nin ladu derechu. Dxi nápabe xhono iza de cayuni mandarbe, nahuiinirube, bizulú biyúbibe Dios stiʼ David, bixhozególabe; ne dxi nápabe doce iza de cayuni mandarbe bizulú bisiabe Judá ne Jerusalén, guleebe ca lugar ra runi adorar ca binni que ne ca poste risaca ne ca bidóʼ ni bíʼnicaʼ né nacaʼ ne guiráʼ estatua de guiibaʼ ni bíʼnicaʼ» (2 Crónicas 34:1-3). Josías nga jma biʼniʼ stipa pur gusiecheʼ Jiobá que xcaadxi rey stiʼ Judá. Ti dxi, bidxela sumo sacerdote que libru ra cá Ley stiʼ Dios ndaaniʼ templu. Zándaca laani nga librupeʼ ni bicaa Moisés. Ora biʼndaʼ secretariu que ni para gucaadiaga Josías, bidiibe cuenta caquiiñeʼ gúnirube xcaadxi cosa para gúnibe xhiiñaʼ Jiobá jma jneza. Ne laaca guluu Josías gana xcaadxi guni zaqueca. Ngue runi, biaʼ dxi bibánibe qué nusaana ca binni que de ninándacaʼ Jiobá (2 Crónicas 34:27, 33).

19 Nietu stiʼ rey Manasés nga guca Josías. Zándaca bixhozebiidaʼ Josías nga bisiidiʼ laa nuuca Jiobá para guni perdonar, purtiʼ laa bichee ne guca arrepentir. Lii, joven, laaca zanda chinándaluʼ ejemplu stiʼ Josías ne gunibiáʼ chaahuiluʼ Jiobá. Laaca zanda guiziidiluʼ stale de ca familia stiluʼ ni maʼ huaniisi ne de ca hermanu ni nuu ndaaniʼ congregación. Laacabe zaniʼnécabe lii de ca cosa galán ni huayuni Jiobá pur laacabe. Bietenalaʼdxiʼ xi biʼniʼ sentir Josías ora gunna xi ná Ley stiʼ Dios que. Cumu racaláʼdxibe gusiéchebe Jiobá la? nagueendaca bíʼnibe ni jneza. Pa gúʼndaluʼ Biblia la? laaca nabé ziuuláʼdxiluʼ guzuubaluʼ stiidxaʼ Jiobá. Ne nga zacané lii gaca xhamíguluʼ laabe jma ne ziuuluʼ jma nayecheʼ. Ne laaca zucaa ni lii guiníʼneluʼ xcaadxi binni de laabe. Biblia ná: «Ne Safán, secretariu que, bidii ti informe rey que ne ná: “Nuu ti libru ni bidii sacerdote Hilquías naa”. Ne bizulú Safán biindaʼ ni zeeda luni nezalú rey que. Ne casi binadiaga rey que ca diidxaʼ zeeda lu ley que, oraqueca gucheza xhaba» (2 Crónicas 34:18, 19). Ora gúʼndaluʼ Biblia, zándaca zudiiluʼ cuenta nuu cosa ni naquiiñeʼ guchaaluʼ para gúniluʼ ni ná Dios jma jneza. Pa guizaaca nga la? biʼniʼ stipa pur guchaaluʼ guiráʼ ni naquiiñeʼ casi biʼniʼ Josías.

GÚNINU NI NÁ JIOBÁ DE GUIDUBI LADXIDOʼNO

20, 21. Ximodo nga naca ca rey ni bizéʼtenu lu tema riʼ tobi si. b) Xi zadúʼyanu lu sti tema ca.

20 Xi rizíʼdinu de ejemplu stiʼ guidapaʼ rey stiʼ Judá ni biʼniʼ ni ná Jiobá de guidubi ladxidóʼ riʼ. Rizíʼdinu guirácabe gudixhe íquecabe gusiéchecabe Jiobá ne guni adorárcabe laa biaʼ dxi guibánicabe. Gúpacabe confianza laabe ora bidxiilúcabe enemigu jma nadipaʼ que laacabe. Ne ni jma risaca nga bíʼnicabe ni nabe purtiʼ nadxiicabe laabe.

21 Neca imperfectu guidapaʼ rey riʼ ne bicheecabe peru gunda bisiéchecabe Jiobá. Laabe biiyabe xi nuu ndaaniʼ ladxidoʼcaʼ ne bidiibe cuenta dxandíʼ nadxiicabe laabe. Laanu laaca binni imperfectu laanu ne rucheʼnu. Peru riecheʼ Jiobá ora guʼyaʼ rúninu ni ná de guidubi ladxidoʼno. Lu sti tema ca zadúʼyanu xi zanda guizíʼdinu de modo bichee ca rey riʼ.