Biiyaʼ guiraʼ ni nuu lu sitiu riʼ

¿Xiñee maʼ gadxé runi ca testigu stiʼ Jehová Guendaroxhí stiʼ Señor que xcaadxi religión?

¿Xiñee maʼ gadxé runi ca testigu stiʼ Jehová Guendaroxhí stiʼ Señor que xcaadxi religión?

 Laadu ca testigu stiʼ Jehová rinándadu ni zeeda lu Biblia ni caníʼ ximodo naquiiñeʼ Guietenaláʼdxidu guendaguti stiʼ Cristu, ni laaca runibiáʼcabe casi «Guendaroxhí stiʼ Señor» o la última cena (1 Corintios 11:20). Peru stale religión gadxé gadxé modo runi celebrarca’ ni purtiʼ rúnicaʼ ni modo ná creencia ne costumbre sticaʼ ne cadi modo rusiidiʼ Biblia.

¿Xiñee rácani?

 Rúnidu Guendaroxhí stiʼ Señor para guietenaláʼdxidu ni bi’ni’ Jesús pur laadu ne zacá gusihuínnidu rudiʼdu xquixe peʼ laabe (Mateo 20:28; 1 Corintios 11:24). Ne qué rúnidu ni para si gaca perdonar ca pecadu stidu casi runi xcaadxi religión. a Biblia rusiidiʼ zanda guni perdonar Dios ca pecadu stinu pa gápanu fe Jesús ne cadi pur ca ritual ni runi ca religión ca (Romanos 3:25; 1 Juan 2:1, 2).

¿Panda biaje naquiiñeʼ gácani yaʼ?

 Gudxi Jesús ca discípulo stiʼ gúnicaʼ Guendaroxhí stiʼ Señor, peru qué niniʼbe panda biaje naquiiñeʼ gácani (Lucas 22:19). Stale binni runi cré naquiiñeʼ gácani guiráʼ beeu, xcaadxi ná guiráʼ semana, guiráʼ dxi, chupa chonna biaje lu ti dxi o biaʼ ná binni gúnini. Peru para gánnanu panda biaje naquiiñeʼ gúninu Guendaroxhí stiʼ Señor caquiiñeʼ gánnanu caadxi cosa.

 Gudixhe Jesús gaca Guendaroxhí stiʼ Señor dxi ca raca celebrar Pascua stiʼ ca judíu ne dxi queca gútibe (Mateo 26:1, 2). Cadi málasi beeda gaca ndiʼ. Ruchaaga Stiidxaʼ Dios guendaguti stiʼ Jesús né dendxuhuiiniʼ ni biiticabe lu Pascua que (1 Corintios 5:7, 8). Bíʼnicabe Pascua que ti biaje lu ti iza (Éxodo 12:1-6; Levítico 23:5). Ca primé xpinni Cristu bietenaláʼdxicaʼ guendaguti stiʼ Jesús ti biaje lu ti iza ne laadu ca testigu stiʼ Jehová laaca zacaca rúnidu purtiʼ rinándanu modo ná Biblia gácani. b

Fecha ne hora

 Modo gudixhe Jesús guietenaláʼdxinu guendaguti stiʼ racané ni laanu gánnanu padxí ne pora gúninu ni. Laabe bíʼnibe ni 14 de beeu nisán lu iza 33 despué de biaaziʼ Gubidxa, según calendariu stiʼ ca judíu (Mateo 26:18-20, 26). Laadu ca testigu stiʼ Jehová laaca fecha ca rietenaláʼdxidu guendaguti stiʼ Jesús purtiʼ rinándanu ejemplu stiʼ ca primé xpinni Cristu. c

 14 stiʼ nisán de iza 33 que biaba ni ti viernes, peru guiráʼ iza zanda guiaba ni intiica si dxi. Nga runi, para gánnadu padxí guiaba 14 de nisán ca la? laadu ca testigu stiʼ Jehová rinándadu modo bíʼnicabe ni tiempu bibani Jesús ne cadi modo rinanda ca judíu ni tiempu riʼ. d

Pan ne vinu

 Lu celebración cubi riʼ biquiiñeʼ Jesús pan sin levadura ne vinu tinto ni biaana lu Pascua que (Mateo 26:26-28). Nga runi, laadu laaca riquiiñedu pan sin levadura ne qué riguudu gastiʼ luni, ne riquiiñedu vinu tinto ne cadi jugu de uva ni caʼruʼ gaca fermentar nin vinu ni napa dxiña, licor o xcaadxi cosa.

 Nuu religión riquiiñeʼ pan ni napa levadura. Peru Biblia, stale biaje ruchaaga levadura ca né pecadu ne ni cadi jneza (Lucas 12:1; 1 Corintios 5:6-8; Gálatas 5:7-9). Nga runi, pan ni qué gapa levadura ca runi representar ni cuerpu sin donda stiʼ Cristu (1 Pedro 2:22). Xcaadxi religión riquiiñecaʼ jugu de uva, peru cadi zacá diʼ ná Stiidxaʼ Dios gaca ni. Rúnicabe ni purtiʼ para laacabe malu nga gueʼ binni vinu ni napa alcohol (1 Timoteo 5:23).

Naca pan ne vinu ti símbolo

 Pan ni qué gapa levadura ne vinu tinto ni riquiiñedu ora rietenaláʼdxidu guendaguti stiʼ Jesús runi representar ca ni cuerpu ne rini stiʼ Cristu. Ne qué raca ti milagru para gaca ca ni cuerpu ne rini stiʼ Jesús, casi riníʼ ique binni. Laaca qué riucha ca ni beela ne rini stibe. Guidúʼyanu xi rusiidiʼ Biblia de laani.

  •   Pa ninabaʼ Jesús ca discípulo stiʼ ñeʼcaʼ rini stibe, casi ñaca ñábibe laacaʼ cadi chinándacaʼ mandatu bidii Dios ra ná guni rechazárcabe rini (Génesis 9:4; Hechos 15:28, 29). Ne nánnanu qué ñuu dxi ninabaʼ Jesús laacabe ñúnicabe xiixa ni nucaa laacabe gucheenécabe ca ley stiʼ Dios ni caníʼ de rini (Juan 8:28, 29).

  •   Qué ñeʼ ca apóstol que rini stiʼ Jesús purtiʼ gueelaʼ que laapebe guniʼbe chiguixii rini stibe, nga rusihuinni caʼruʼ diʼ gudiibe xquendanabánibe para guilá binni (Mateo 26:28).

  •   Ti biaje si bidii Jesús xquendanabani para cuee pecadu stiʼ binni (Hebreos 9:25, 26). Pa ñaca pan ne vinu ca cuerpu ne rini stiʼ Jesús la? siempre ñaca sacrificiu riʼ cada Guietenaláʼdxidu guendaguti stiʼ Cristu.

  •   Jesús guníʼ: «Cadi gusaana de gúnitu ndiʼ para guietenaláʼdxitu naa», ne cadi guniʼbe: «Cadi gusaana de gúnitu sacrificiu ni bineʼ» (1 Corintios 11:24).

 Stale binni runi cré raca pan ne vinu ca cuerpu ne rini stiʼ Jesús, riníʼ íquecabe zacá pur modo guca traducir caadxi textu zeeda lu Biblia. Guzéʼtenu ti ejemplu, lu stale Biblia huayuni traducírcabe ca diidxaʼ ni guníʼ Jesús ora caníʼ de vinu riʼ, casi: «Ndiʼ nga rini stinneʼ» (Mateo 26:28). Peru ca diidxaʼ ni guníʼ Jesús riʼ zanda gaca traducir ni casi: «Ndiʼ nga runi representar rini stinneʼ». e Siempre biquiiñeʼ Jesús ejemplu para gusiidiʼ binni, ne ocasión riʼ biquiiñebe vinu ca para guchaagabe ni né rini stibe (Mateo 13:34, 35).

¿Tu laa ró pan ne reʼ vinu?

 Ora runi ca testigu stiʼ Jehová Guendaroxhí stiʼ Señor, huaxiéʼ si tu ró pan ne reʼ vinu ca. ¿Xiñee yaʼ?

 Ora bixii Jesús rini stiʼ bíʼnibe ti «pactu nacubi» ni biaana xlugar pactu ni biʼniʼ Jehová né guidxi Israel (Hebreos 8:10-13). Ca ni nuu lu pactu cubi riʼ nga ni ró pan ne reʼ vinu ca dxi rietenaláʼdxidu guendaguti stiʼ Jesús. Cadi guiráʼ ca xpinni Cristu zanda guni ndiʼ, sínuque «ca ni maʼ gulí Dios» (Hebreos 9:15; Lucas 22:20). Gulí Dios ca xpinni Cristu para guni mandárnecaʼ Cristu guibáʼ. Biblia ná nácacabe 144,000 binni (Lucas 22:28-30; Apocalipsis 5:9, 10; 14:1, 3).

 Neca nuu ti «grupuhuiiniʼ de dendxuʼ» ni zuni mandarné Cristu guibáʼ, peru jma stale binni napa esperanza de guibani lu Guidxilayú riʼ sin qué chuʼ dxi gatiʼ ne laacabe nga ni runibiaʼnu casi «ti gran muchedumbre» (Lucas 12:32; Apocalipsis 7:9, 10). Guiranu ca ni nápanu esperanza de guibáninu ndaaniʼ Guidxilayú riʼ qué ridoʼno pan ne qué rideʼnu vinu, peru riuunu ora rietenaláʼdxicabe guendaguti stiʼ Cristu ne rúninu ni para gudiʼnu xquixe peʼ laabe pur bidiibe xquendanabánibe pur guiranu (1 Juan 2:2).

a Lu ti libru ni lá’ El Espíritu Santo, la Iglesia y los sacramentos lu yaza 12 ná: «Qué riete diidxaʼ “sacramento” lu Nuevo Testamento. Laaca qué riete diidxaʼ “misterio”. [...] Nin ti ladu de lu Biblia qué zadxélanu laani nga bautismo o Guendaroxhí stiʼ Señor».

b Biiyaʼ The New Schaff-Herzog Encyclopedia of Religious Knowledge, volumen IV, yaza 43-​44, ne McClintock and Strong’s Cyclopedia, volumen VIII, yaza 836.

c Biiyaʼ The New Cambridge History of the Bible, volumen 1, yaza 841.

d Lu calendariu stiʼ ca judíu de tiempu riʼ la? ruzeeteʼ ruzulú beeu nisán ca ora riree luna llena, peru cadi zacá diʼ biquiiñecabe ni lu primé siglu. Ca judíu de dxiqué nacaʼ ruzulú beeu nisán ora rihuinni luna llena Jerusalén, ne ndiʼ rizaaca ni ti dxi o chupa chonna gubidxa despué de guihuinni luna llena ca. Pur razón riʼ, dxi rietenaláʼdxidu guendaguti stiʼ Jesús qué riaba ni dxi runi ca judíu Pascua tiempu riʼ.

e Biiyaʼ Biblia: A New Translation of the Bible, de James Moffatt; The New Testament​—A Translation in the Language of the People, de Charles B. Williams; y The Original New Testament, de Hugh J. Schonfield.