Biiyaʼ guiraʼ ni nuu lu sitiu riʼ

¿Xi riníʼ ique ca testigu stiʼ Jehová de ciencia?

¿Xi riníʼ ique ca testigu stiʼ Jehová de ciencia?

 Laadu, ca testigu stiʼ Jehová, runi respetardu ciencia pur guiráʼ ni huayuni ne runi credu ca cosa ni maʼ bisihuinni ciencia dxandíʼ.

 Ti diccionariu ná ciencia ca nga «cani dxandíʼ nanna binni pur ca cosa ni nuu, paraa biree cani ne xi pur nuu cani, [ne jma nga cani nanna binni pur] ca experimentu ni rúnicaʼ ne pur cani runi estudiarcaʼ» (Clave. Diccionario de uso del español actual). Neca cadi ti libru de ciencia nga Biblia, peru neni diidxaʼ ni riguu gana binni guni estudiar guiráʼ ni nuu gaxha de laa ne cueendú ni galán de cani huadxela ca científicu. Guidúʼyanu chupa chonna ejemplu:

  •   Astronomía: «Laguindisalú ne laguuyaʼ, tu bizá’ cani nuu guibáʼ. Casi ribidxi ti comandante ejércitu stiʼ, zacaca ribídxibe cada tobi de laacani pur númeru ne riniʼbe lá cada tobi de laacani ora ribídxibe cani. Cumu stale stipa nápabe ne guendaridxagayaa nga poder stibe la? nin tobi de laacani cadi cayaadxaʼ» (Isaías 40:26).

  •   Biología: Salomón bizeeteʼ «de ca yaga, dede cedru ni nuu lu Líbano hasta hisopo ni zedandani lu muru; ne guniʼbe de ca maniʼ guiʼxhiʼ ne de ca maniʼ ripapa ne de ca maniʼ rixubi ndaaniʼ ne de ca benda» (1 Reyes 4:33).

  •   Medicina: «Cadi caquiiñe cani nazaaca doctor, sínuque cani huará» (Lucas 5:31).

  •   Meteorología: «¿Ñee maʼ guyuuluʼ ndaaniʼ ca almacén ra nuu nieve, o ruuyaluʼ ca almacén ra nuu granizu [...], ne ra ridiʼdiʼ [...] bi ni zeeda neza ra rindani gubidxa para guireeche lu guidubi guidxilayú ya’?» (Job 38:22-24).

 Lu ca publicación stidu riguʼdu gana binni guni respetar ciencia, ne gatigá ribeedu tema ni caníʼ de naturaleza ne de cani nacubi cadxela ca científicu. Laadu, ca testigu stiʼ Jehová, riguʼdu gana ca xiiñidu gucaa íquecaʼ guni estudiarcaʼ ne guiziidicaʼ ti ganda guiene chaahuicaʼ cani nuu lu Guidxilayú riʼ. Ne dede nuu testigu stiʼ Jehová rúnicaʼ gadxé gadxé dxiiñaʼ de ciencia, casi de bioquímica, matemática ne física.

Ni qué randa runi ciencia

 Peru para laadu, qué randa diʼ ricabi ciencia guiráʼ ni rinabadiidxaʼ binni. a Guníʼ ique ndiʼ: zanda gabi ca geólogo laanu xi guyaʼné planeta ra nabézanu riʼ, ne ca biólogo zusiénecaʼ laanu ximodo runi cuerpu stinu dxiiñaʼ. Peru ¿ximodo beeda gaca Guidxilayú riʼ ti lugar biáʼsipeʼ para guibani binni yaʼ? ¿Ne xiñee randa runi cuerpu stinu dxiiñaʼ jneza yaʼ?

 Maʼ biénedu Biblia si nga jma jneza ricabi ca pregunta ca (Salmo 139:13-16; Isaías 45:18). Nga runi, para ganda guiziidiʼ binni guiráʼ ni caquiiñeʼ ganna la? caquiiñeʼ guni estudiar de ciencia ne zaqueca de Biblia.

 Nuu tiru ruluíʼ gadxé ni rusiidiʼ ciencia ne gadxé ni rusiidiʼ Biblia. Peru rizaaca nga purtiʼ nuu tiru cadi jneza modo riénecabe ni rusiidiʼ Biblia. Guzéʼtenu ti ejemplu. Biblia qué ruzeeteʼ pa lu xhoopaʼ gubidxa de veinticuatro hora nga guyáʼ Guidxilayú (Génesis 1:1; 2:4).

 Yanna, nuu caadxi teoría ni nácabe zeeda de ca científicu, peru qué gapa cani prueba ni gusihuinni pa dxandíʼ cani ne pur nga rucaanáʼ ca investigador risaca cani. Stale de ca especialista ni biʼndaʼ de biología, química ne ni nanna de xcaadxi cosa ni ruundaʼ ca científicu maʼ bidiicaʼ cuenta nuu xpiaaniʼ ni bizáʼ naturaleza ne cadi dxandíʼ diʼ guca evolucionar guirá’ ni nabani lu Guidilayú ri’ ra gudíʼdicaʼ lu ti proceso de mutación ne ra beedacaʼ de ti maniʼ ni bichaa chaahuidugá para beeda gaca ti binni. Laadu laaca zacá riníʼ íquedu.

a Erwin Schrödinger, ti hombre de Austria ni biʼndaʼ de física ne ni biʼniʼ ganar premiu Nobel, ti biaje guniʼbe sicaríʼ de ciencia: «Neca dxandíʼ ca información rudii ni, [...] peru qué rusiidiʼ ni laanu gastiʼ lica de guiráʼ cosa ni jma riguu xizaa binni ne ni runi sentir ndaaniʼ ladxidóʼ». Albert Einstein guní’: «Neca naná modo huazíʼdidu ni, peru maʼ bidiʼdu cuenta cadi caquiiñeʼ si gánnadu ni dxandíʼ para guni chaahuidu guendanagana stidu».