Eaha to roto?

Tapura tumu parau

Te mauiui: E faautuaraa anei te reira no ô mai i te Atua?

Te mauiui: E faautuaraa anei te reira no ô mai i te Atua?

MEA PARUPARU TE AVAE AUI O LUZIA. Ei tamarii, ua roohia oia i te hoê maˈi pee o te haafifi i te faanahoraa uaua uira o te tino. I te 16raa o to ˈna matahiti, ua parau te paoti ohipa a Luzia e ua faautua te Atua ia ˈna ma te faaohipa i tera maˈi no te mea aita oia i faaroo i to ˈna metua vahine e ua rave oia i te ino. Tau matahiti i muri aˈe, te haamanaˈo noa â ra o Luzia e ua mauiui roa oia no ta ˈna i parau.

UA PARAUHIA IA DAMARIS E MAˈI MARIRI AI TAATA TO ˈNA e ua ani atu to ˈna metua tane: “Eaha ta oe i rave a roohia ˈtu ai oe i tera maˈi? Papu maitai ua rave oe i te ino. No reira te Atua e faautua ˈi ia oe.” Ua oti roa o Damaris no tera parau.

Te manaˈo ra te taata ua riro te maˈi ei faautuaraa no ô mai i te Atua. E ere tera manaˈo no teie nei. Ia au i te buka Tutuu e peu tumu i te mau fenua o te Bibilia (Beretane), e rave rahi i te tau o te Mesia tei tiaturi e “e tupu te maˈi no te mea ua hara te taata maˈi aore ra hoê o to ˈna mau fetii e ua riro te maˈi ei faautuaraa no tera hara.” Ia au i te buka Rapaauraa i te tau tahito e te maˈi (Beretane), i te matahiti 500 e tae atu 1500, “ua tiaturi vetahi taata e na te Atua e faaohipa i te mau maˈi no te faautua i te taata no ta ratou mau hara.” I te senekele 14, ua pohe e mirioni taata i Europa no te hoê maˈi. Te auraa ïa e ua haapohe te Atua ia ratou no to ratou ino? Aore ra na te hoê bateria ino i faatupu i tera maˈi, mai ta te mau taote i parau? E ui paha vetahi: Te faaohipa iho â ra anei te Atua i te maˈi no te haamauiui i te taata no ta ratou mau hara? a

A FERURI NA: No te aha Iesu i faaora ˈi i te feia maˈi mai te peu ua riro te maˈi e te mauiui ei faautuaraa tano no ô mai i te Atua? Aita anei te reira e haafaufaa ore ra i to te Atua parau-tia? (Mataio 4:23, 24) Aita roa ˈtu Iesu e ohipa no te patoi i te Atua. Ua parau oia: “E rave noa vau i te mau mea atoa e mauruuru ai o ˈna” e “te rave nei au i ta te Metua i faaue mai.”—Ioane 8:29; 14:31.

Mea papu maitai te Bibilia: mea “ino ore” te Atua ra o Iehova. (Deuteronomi 32:4) Ei hiˈoraa, aita roa ˈtu te Atua e faatopa i te manureva a pohe ai e rave rahi taata hapa ore no te mea te hinaaro ra oia e faautua i te hoê noa taata i roto i te manureva! No nia i to te Atua parau-tia, ua parau o Aberahama, te hoê tavini taiva ore a te Atua, e e ore te Atua “e haamou . . . i te feia parau-tia, e te paieti ore.” Ua na ô atoa oia: “Eiaha roa hoi oe e na reira.” (Genese 18:23, 25) Te faataa atoa ra te Bibilia: “E ore mau te Atua e rave i te parau ino.”—Ioba 34:10-12.

TA TE BIBILIA E HAAPII MAI RA NO NIA I TE MAUIUI

Ia mauiui tatou, e ere no te mea te faautua ra te Atua ia tatou no te hoê hara taa maitai. Ua haapapu Iesu i te reira a farerei ai oia e ta ˈna mau pǐpǐ i te hoê taata tei fanau-matapo-hia. “Ui maira ta ˈna mau pǐpǐ ia ˈna: ‘Rabi, o vai tei hara, teie taata aore ra to ˈna na metua, i fanau-matapo-hia mai ai oia?’ Pahono atura Iesu: ‘Aita teie taata i hara, aita atoa to ˈna na metua, na roto râ ia ˈna e itehia ˈi te mau ohipa a te Atua.’”—Ioane 9:1-3.

E mau manaˈo hape te reira matauhia i tera tau. Papu maitai ua maere te mau pǐpǐ a Iesu a parau ai oia aita roa ˈtu tera taata i matapohia no te mea ua hara oia aore ra to ˈna na metua. Ua faaora Iesu i tera taata matapo e ua haapapu oia mea tano ore ia manaˈo e faautuaraa te mauiui no ô mai i te Atua. (Ioane 9:6, 7) I teie mahana, e tamahanahanahia te feia atoa e mauiui nei no te maˈi ino mau a ite ai e ere te reira no ô mai i te Atua.

No te aha Iesu e faaora ˈi i te feia maˈi mai te peu e faautuaraa te reira no ô mai i te Atua no to ratou ino?

Te haapapu mai ra te Bibilia

  • “Eita hoi te Atua e hema i te mau mea iino, eita atoa oia iho e faahema i te taata.” (IAKOBO 1:13) Oia mau, fatata roa “te mau mea iino” o te haamauiui nei i te huitaata ehia matahiti i teie nei i te faaorehia, mai te maˈi, te mauiui e te pohe.

  • “Faaora ˈtura [Iesu Mesia] i te feia maˈi atoa.” (MATAIO 8:16) Ma te faaora i te feia atoa tei haere e farerei ia ˈna, ua faaite te Tamaiti a te Atua i ta te Faatereraa arii a te Atua e rave no te taatoaraa.

  • “E tamǎrô [te Atua] i te mau roimata atoa o to ratou mata. E ore roa te pohe, e ore atoa te oto e te auê e te mauiui. Ua mou hoi te mau mea tahito.”​—APOKALUPO 21:3-5.

O VAI ÏA TE TANO IA FAAHAPAHIA?

No te aha ïa te faaruru ra te huitaata e rave rahi mauiui? Te ui ra te taata i teie uiraa a hanere matahiti i teie nei. Mai te peu e ere te reira no ô mai i te Atua, o vai te tano ia faahapahia? E pahonohia teie mau uiraa i to muri nei tumu parau.

a Noa ˈtu i te hoê tau i tahito ra, ua faautua te Atua i te taata no te mau hara taa maitai, aita te Bibilia e faaite ra e te faaohipa ra Iehova i te maˈi aore ra te ati no te faautua i te taata no ta ratou mau hara.