Biiyaʼ guiraʼ ni nuu lu sitiu riʼ

guyé lu índice

Bisiidiʼ cani zanda gusiidiʼ stobi

Bisiidiʼ cani zanda gusiidiʼ stobi

«Irá ni biʼyu bisiide binni, bisiidi ni cani nannu zanda usiidi ni stobi» (2 TIMOTEO 2:2).

DIIDXAʼ RIUUNDAʼ: 42 NE 53

1, 2. Xi riníʼ ique stale binni de dxiiñaʼ ni runi.

STALE binni riníʼ ique pur dxiiñaʼ ni nápacaʼ nga rihuinni pa risácacaʼ o pa coʼ. Nuu cultura la? maʼ biaa binni guinabadiidxaʼ tuuxa ni deruʼ binibiáʼ xi dxiiñaʼ runi.

2 Nuu biaje ora riníʼ Biblia de chupa chonna binni, ruzeeteʼ ni xi dxiiñaʼ bíʼnicaʼ. Casi ora ruzeeteʼ ni de Mateo la? riníʼ ni biʼniʼ cobrar impuestu, ne ora rieeteʼ de Simón riníʼ ni guca curtidor ne Lucas guca ti doctor ni nabé gunnaxhiicabe (Colosenses 4:14; Mateo 10:3; Hechos 10:6). Xcaadxi biaje, ruzeeteʼ Biblia ca dxiiñaʼ ni gupa ca binni ni biʼniʼ ni ná Jiobá. Guiníʼ íquenu de rey David, profeta Elías ne apóstol Pablo. Ca hombre riʼ bisisácacabe dxiiñaʼ ni bidii Dios laacabe. Laanu laaca naquiiñeʼ gusisácanu intiica dxiiñaʼ gúninu para Jiobá.

3. Xiñee galán nga gusiidiʼ ca hermanu ni maʼ huaniisi cani jma nahuiiniʼ. (Biiyaʼ foto ni zeeda ra ruzulú tema riʼ).

3 Laanu ca xpinni Dios, nayecheʼ rúninu xhiiñabe ne rusisácanu ca asignación stinu. Stale de laanu nabé riuuláʼdxinu xhiiñanu ne pa ñanda si ñúninu ni biaʼ dxi nabáninu. Peru ni dxandíʼ nga ora rióxhonu maʼ qué randa rúninu biaʼ bíninu dxiqué (Eclesiastés 1:4). Ndiʼ nga chupa chonna guendanagana ni rapa ca Testigu. Xiñee yaʼ. Purtiʼ zeʼ dxi jma stale dxiiñaʼ nápanu para gucheechenu diidxaʼ ne organización stiʼ Dios caquiiñeʼ tecnología nuu yanna para chinenu ca diidxaʼ nacubi ne galán ra nuu guiráʼ binni. Peru ca hermanu ni maʼ huaniisi nuu biaje raca nagana para laacaʼ guchaacaʼ modo maca biaacaʼ gúnicaʼ ni (Lucas 5:39). Ne laaca normal nga guiráʼ stipa sticaʼ ra zidiʼdiʼ iza (Proverbios 20:29). Nga runi, galán nga gusiidiʼ ca hermanu ni maʼ huaniisi cani jma nahuiiniʼ para ganda gúnicaʼ jma dxiiñaʼ ra ridagulisaacaʼ. Biblia ná: «Neca guioxhuaʼ ne guitoope iqueʼ, cadi gusaanaluʼ naa Dios stinneʼ, ti ganda gabeʼ ca generación ni zeeda pabiáʼ nadipaʼ naluʼ ne pabiáʼ naroʼbaʼ poder stiluʼ» (Salmo 71:18).

4. Xiñee raca nagana para chupa chonna hermanu gudiicaʼ dxiiñaʼ guni cani nahuiiniʼ. (Biiyaʼ cuadru « Ca razón ni zándaca nápanu para cadi gudiʼnu dxiiñaʼ stobi»).

4 Nagana raca para ca hermanu ni napa xiixa privilegiu gudiicaʼ dxiiñaʼ ca hermanu ni jma nahuiiniʼ. Zándaca guni sentírcabe triste ora guiníʼ íquecabe maʼ chiguníticabe asignación nabé riuuláʼdxicabe. Ne laaca zándaca guiuubaʼ ladxidóʼcabe ora guiníʼ íquecabe maʼ chiguni stobi dxiiñaʼ ni nabé risaca para laacabe. Zándaca guni sentírcabe qué zaree ca cosa ca jneza pa qué gúʼyacabe modo cayaca ni. O zándaca guiníʼ íquecabe qué gápacabe tiempu para gusiidicabe stobi. Peru ca joven laaca naquiiñeʼ gápacaʼ paciencia ora qué guicaacaʼ dxiiñaʼ ra ridagulisaacaʼ.

5. Xi guendarinabadiidxaʼ zacábinu lu tema riʼ.

5 Yanna, xiñee nabé risaca nga gacané ca hermanu ni maʼ huaniisi cani jma nahuiiniʼ para gúnicaʼ xiixa dxiiñaʼ ndaaniʼ congregación yaʼ. Ximodo zanda gacanécabe laacaʼ yaʼ. (2 Timoteo 2:2). Ne xiñee risaca guiecheʼ cani nahuiiniʼ ora guicaacaʼ xiixa dxiiñaʼ ne gudiicaʼ lugar gusiidiʼ ca hermanu ni maʼ huaniisi laacaʼ yaʼ. Primé la? guidúʼyanu ximodo gucané rey David xiiñiʼ para guni ti dxiiñaʼ nabé risaca.

GUCANÉ DAVID SALOMÓN

6. Xi gucalaʼdxiʼ rey David ñuni, peru xi gudxi Jiobá laabe.

6 Stale iza guzanándacabe David ne gupa xidé bicaachilú stale lugar. Dxi bizulú biʼniʼ gobernarbe casi rey, yendézabe ndaaniʼ ti yoo nabé galán. Ngue runi gúdxibe profeta Natán: «Raríʼ nuaaʼ nabezaʼ ndaaniʼ ti yoo de cedru, peru arca stiʼ pactu stiʼ Jiobá nuu ndaaniʼ ti yoo de lari». De guidubi ladxidóʼ David gucalaʼdxiʼ nucuí ti yuʼduʼ sicarú para Jiobá. Óraque gudxi Natán David: «Guiráʼ ni nuu ndaaniʼ ladxidoʼloʼ, biʼniʼ ni, purtiʼ nuuné Dios ni dxandíʼ lii». Peru Jiobá qué niníʼ ique casi guníʼ ique Natán. Ngue runi biseendabe laa chitidxi David: «Cadi lii diʼ nga gucuiluʼ yoo» ca. Dxandíʼ nga bidii stiidxaʼ Jiobá qué zusaana de uguu ndaayaʼ David, peru gúdxibe laa tobi de ca xiiñiʼ nga gucuí yuʼduʼ que. Xi biʼniʼ sentir David yaʼ. (1 Crónicas 17:1-4, 8, 11, 12; 29:1).

7. Ximodo bisihuinni David runi respetar cani maʼ gudixhe ique Jiobá guni.

7 Cumu guizáʼ guyuu David nucuí yuʼduʼ que para Jiobá la? zándaca nabé triste guyuube purtiʼ qué ñúnibe ni. Neca zaqué, gucanebe Salomón para guca dxiiñaʼ que. Gudixhe chaahuibe ca dxiiñaʼ ni chiguni ca binni que ne biyúbibe yaga, guiibaʼ, cobre, plata ne oro. Qué nulabi David tu gusisaca binni pur gurí yuʼduʼ que, ne binibiáʼcabe yuʼduʼ que casi yuʼduʼ stiʼ Salomón. Lugar de nga, guluube gana xiiñibe né ca diidxaʼ riʼ: «Jiobá chuʼné lii, para ganda gucuiluʼ lidxi Jiobá, Dios stiluʼ, casi maʼ guniʼbe gúniluʼ ni» (1 Crónicas 22:11, 14-16).

8. Xiñee zándaca guníʼ ique David caʼruʼ chuʼ Salomón listu para gucuí yuʼduʼ que, peru xi bíʼnibe.

8 Biblia ná: «De raqué guníʼ David: “Nahuiiniruʼ Salomón xiiñeʼ ne huaxieʼruʼ nánnabe, ne yoo ni chití para Jiobá riʼ zunibiáʼ binni ni ne zaca ni jma sicarú que cani nuu ndaaniʼ guiráʼ guidxi. Nga runi zaguaaʼ guiráʼ ni listu para laabe”. Ngue runi guluu David listu stale material ante gatiʼ» (1 Crónicas 22:5). Ñándaca niníʼ ique David cadi nuu Salomón listu para guni ti dxiiñaʼ nabé naroʼbaʼ. David gucalaʼdxiʼ ñaca yuʼduʼ que ti edificiu guizáʼ sicarú, peru nahuiiniruʼ Salomón ne qué gánnapeʼ stale cosa. Neca zacá, nanna David zacané Jiobá Salomón para guni dxiiñaʼ risaca riʼ. Ngue runi bíʼnibe biaʼ gunda para gacanebe xiiñibe lu dxiiñaʼ naroʼbaʼ riʼ.

GUIÉCHENU ORA GUSÍʼDINU XCAADXI BINNI

Riéchenu guidúʼyanu ca hermanu ni jma nahuiiniʼ cacaacaʼ jma dxiiñaʼ. (Biiyaʼ párrafo 9).

9. Xi ejemplu zanda gacané cani huaniisi para guiéchecaʼ ora gudiicaʼ lugar guni sti binni dxiiñaʼ bíʼnicaʼ.

9 Ca hermanu ni maʼ huaniisi cadi naquiiñeʼ chúʼcabe triste ora ca hermanu ni nahuiiniʼ guni caadxi dxiiñaʼ ni rúnicabe ndaaniʼ congregación. Guiranu nánnanu ni jma risaca nga gúninu dxiiñaʼ ni maʼ bisaanané Jiobá laanu. Para nga caquiiñeʼ gusiidicabe ca hermanu ni jma nahuiiniʼ. Guidúʼyanu ejemplu ni zeeda raríʼ. Dxi nahuiininu, zándaca nuu de laanu bíʼyanu bixhózenu ora maʼ cusá carru stiʼ. Ra maʼ ziniisinu rábibe laanu ximodo rusabe ni. Despué guleenu licencia stinu ne laaca bizulú bisanu carru. Zándaca rudiiruʼ bixhózenu laanu xiixa conseju para gusanu ni. Nuu biaje raca turnarnenu laabe para gusanu carru ca. Peru ra jma maʼ ziniisibe maʼ puru si laanu rusanu ni. Ñee ridxiichibe la? Coʼ, sínuque riéchebe purtiʼ rinenu laabe guiráʼ ladu. Zacaca nga ca hermanu ni maʼ huaniisi, laaca riéchecaʼ ora gúʼyacaʼ guiziidiʼ cani nahuiiniʼ ti ganda gúnicaʼ jma dxiiñaʼ ndaaniʼ congregación.

10. Ñee gucalaʼdxiʼ Moisés nusisácacabe laa ne nicaa xiixa autoridad la?

10 Naquiiñeʼ chuʼnu cuidadu cadi guidxiichinu ora guicaa tuuxa ti asignación. Moisés bisaana ti ejemplu sicarú para laanu. Guidúʼyanu ximodo biʼniʼ sentirbe ora caadxi hombre de Israel guniʼcaʼ casi riníʼ ca profeta. Gucalaʼdxiʼ Josué nucueeza ca binni que, peru gudxi Moisés laabe: «Ñee pur naa nga cadxiichuʼ la? Cadi guidxiichiluʼ, ¡ñuuladxeʼ guidubi xquidxi Jiobá ñácacaʼ profeta, purtiʼ zacá zudii Jiobá laacabe espíritu stiʼ!» (Números 11:24-29). Nanna Moisés Jiobá nga riníʼ modo gaca xiixa. Qué ninabe nusisácacabe laabe ne nicaabe autoridad ca laabe. Ni gucaláʼdxibe nga guiráʼ xpinni Jiobá pa ñanda ñácacaʼ profeta. Laanu yaʼ. Ñee riéchenu ora guicaa xcaadxi hermanu xiixa asignación la?

11. Xi guníʼ ti hermanu ni bidii lugar guni sti hermanu dxiiñaʼ stiʼ.

11 Stale hermanu maʼ zinecaʼ stale iza de cayúnicaʼ xhiiñaʼ Jiobá né guiráʼ stipa sticaʼ. Huasiidicabe ca hermanu ni jma nahuiiniʼ para gúnicaʼ jma dxiiñaʼ. Guidúʼyanu ni bizaaca ti hermanu ni láʼ Peter. Guyuube Betel ni nuu Europa 35 iza ne stale iza gúcabe encargadu stiʼ Departamento de Servicio. Biaʼsi 74 iza nga nápabe de serviciu de tiempu completu. Peru despué bidiicabe dxiiñaʼ stibe ti hermanu jma nahuiiniʼ láʼ Paul. Peter bisiidiʼ Paul. Ñee bidxichi Peter pur ni guca que la? Coʼ. Laabe guniʼbe: «Guizáʼ nayecheʼ nuaaʼ purtiʼ caziidiʼ xcaadxi hermanu para guni jma dxiiñaʼ ne cayúnicabe ni jneza».

GUSISÁCANU CANI HUANIISI

12. Xi rusiidiʼ ejemplu stiʼ Rehoboam laanu.

12 Dxi gutiʼ rey Salomón, Rehoboam xiiñibe beeda gaca rey. Rehoboam gucalaʼdxiʼ ñanna ximodo zanda guni ca dxiiñaʼ stiʼ, ngue runi gunábabe conseju caadxi hombre ni maʼ huaniisi. Peru qué ñúnibe ni nacaʼ. Laga yenándabe ca conseju stiʼ cani nahuiiniʼ ni biniisinebe. Ne bedané ni stale yuubaʼ para laabe (2 Crónicas 10:6-11, 19). Xi rusiidiʼ ejemplu riʼ laanu yaʼ. Galán guinábanu conseju ca binni ni jma huaniisi ne ni napa jma experiencia que laanu. Ne laaca naquiiñeʼ gucaʼdiáganu laacabe né respetu. Peru cadi pur nga naquiiñeʼ guni cani nahuiiniʼ guiráʼ cosa cásipeʼ bíʼnicabe ni ante. Ne cadi nagueendaca guiníʼ íquecabe qué zareendú modo runi cani huaniisi xhiiñacaʼ.

13. Xi naquiiñeʼ guni ca hermanu ni nahuiiniʼ ora runinecaʼ ca hermanu maʼ huaniisi dxiiñaʼ.

13 Nuu biaje, chupa chonna de ca hermanu nahuiiniʼ ruuyacaʼ dxiiñaʼ runi ca hermanu huaniisi ne ni napa jma experiencia. Ni jma galán nga guiziidiʼ cani nahuiiniʼ de ca ni jma huaniisi. Ñee rietenaláʼdxinu Paul, hermanu ni bizéʼtenu lu párrafo 11 que la? Dxi gucuaabe puestu stiʼ Peter para gácabe encargadu stiʼ ti departamentu ni nuu Betel, guniʼbe: «Qué nusaanaʼ de ninabaʼ conseju Peter, ne zaqueca gudxeʼ xcaadxi hermanu ni nuu lu departamentu que guni».

14. Xi rizíʼdinu pur modo biʼniʼ Timoteo ne apóstol Pablo dxiiñaʼ.

14 Timoteo nga ti hermanu jma nahuiiniʼ que apóstol Pablo. Guirópacabe bíʼnicabe dxiiñaʼ stale iza (biindaʼ Filipenses 2:20-22). Ti dxi, gudxi Pablo ca xpinni Cristo de guidxi Corinto: «Rarí nuu Timoteu, xiiñe ni nadxiee ni nabani casi na Señor. Yanna cuseenda laabe ra nuu tu para usietenalaʼdxi be laatu modo rizaya lu jneza Cristu, ne zacaca nga rusiide ratiica chaa ra nuu ca xpinni Cristu» (1 Corintios 4:17). Ca diidxaʼ riʼ rusihuinni cani gucanesaa Pablo ne Timoteo ora guyuucaʼ juntu. Gulee Pablo tiempu para gusiidiʼ Timoteo modo guzá lu neza stiʼ Cristo, ne Timoteo biʼniʼ stipa pur guiziidiʼ chaahuiʼ. Rihuinni dxíchica, nabé gunnaxhii Pablo Timoteo ne guyuube seguru zapa Timoteo ca hermanu de Corinto. Zanda chinanda ca ancianu ejemplu stiʼ Pablo para gusiidicaʼ xcaadxi hermanu gúnicaʼ dxiiñaʼ ndaaniʼ congregación.

CADA TOBI DE LAANU NÁPANU TI DXIIÑAʼ RISACA

15. Ximodo racané Romanos 12:3-5 laanu gudxíʼlunu ora guchaa xiixa lu xquendanabáninu.

15 Stale cosa nga ni cayaca tiempu riʼ. Tobi de laacani nga, ziroobaʼ parte de organización stiʼ Jiobá ni nuu lu Guidxilayú de stale modo. Nga runi, zadxaaruʼ stale cosa ne chupa chonna de laacani zuchaa cani modo nabáninu. Xi zanda gúninu yaʼ. Lugar de guiníʼ íquenu puru si para laanu la? gácanu humilde ne quixhe íquenu gacanenu lu dxiiñaʼ stiʼ Reinu. Pa gúninu zacá, ziuʼnu tobi si. Lu ti carta, gudxi Pablo ca xpinni Cristo de Roma: «Chi ulidxe cada tobi de laatu, cadi udxiiba tu laatu jma que biaʼ naca tu». Óraque bisiene Pablo cásica cada parte de cuerpu stinu maca nuu xi rúnicaʼ, zacaca cada binni nuu ndaaniʼ congregación nápacaʼ ti dxiiñaʼ gúnicaʼ (Romanos 12:3-5).

16. Xi zanda guni cada tobi de laanu para chuʼ xquidxi Dios tobi si ne chúʼdxicaʼ.

16 Guiráʼ ca xpinni Jiobá racaláʼdxinu gacanenu Reinu stiʼ Dios ne gúninu ni nabe ne ni ná Reinu ca. Ca hermanu ni maʼ huaniisi zanda gusiidicaʼ ca hermanu ni jma nahuiiniʼ. Cani jma nahuiiniʼ zanda gúnicaʼ jma dxiiñaʼ ne gusihuínnicaʼ modestia ne respetu ora gúnicaʼ cani. Ne ca hermanu ni maʼ bichaganáʼ rudiicaʼ xquíxepeʼ xheelacaʼ purtiʼ racanecaʼ laacabe neca guchaa modo nabánicabe. Modo runi ca hermana riʼ rusihuínnicaʼ zinándacaʼ ejemplu stiʼ Priscila, ti xpinni Cristo ni bizuubaʼ diidxaʼ ne nabé gucané xheelaʼ, Áquila (Hechos 18:2).

17. Xi para bisiidiʼ Jesús ca discípulo stiʼ.

17 Guizáʼ guyuulaʼdxiʼ Jesús gusiidiʼ xcaadxi binni, ne sicarú ejemplu ni bisaananebe laanu ca. Laabe nánnabe ziuu tu guni dxiiñaʼ ni bisaanabe que. Nánnabe binni imperfectu ca discípulo stibe. Peru gúpabe confianza zucheechecaʼ diidxaʼ stale lugar jma que laabe (Juan 14:12). Bisiidiʼ chaahuiʼ Jesús ca discípulo stiʼ para gucheechecaʼ diidxaʼ guiráʼ lugar ganda chindacaʼ, ne laacaʼ bíʼnicaʼ dxiiñaʼ riʼ (Colosenses 1:23).

18. a) Xi dxiiñaʼ zúninu despué. b) Xi dxiiñaʼ nápanu yanna.

18 Guti si Jesús, gundisaʼ Jiobá laabe de lade gueʼtuʼ ne bidii laabe jma dxiiñaʼ. Ne laaca «biʼni be laa xaíque sti irá cani runi mandar, ne irá cani risaca» (Efesios 1:19-21). Pa guzúʼbanu stiidxaʼ Jiobá ne gueeda gátinu ante gueeda Armagedón la? zandísabe laanu lu guidxilayú cubi ca ne zápanu jma dxiiñaʼ ni zuchá tipa ladxidoʼno. Peru yanna nápanu ti dxiiñaʼ guizáʼ sicarú de gucheechenu ca diidxaʼ nacubi ne galán ne gacanenu stobi gaca xpinni Cristo. Nga runi, gastiʼ naca pa nahuiininu o pa maʼ huaniisinu, «qué chuʼ dxi usaana [nu] de guni [nu] xhiiña Señor biaʼ ra ganda tiʼ» (1 Corintios 15:58).