Biiyaʼ guiraʼ ni nuu lu sitiu riʼ

guyé lu índice

NI ZACANÉ BINNILÍDXILUʼ CHUʼ NAYECHEʼ

Xi zanda gacané cani guichaganáʼ sti biaje guibánicaʼ nayecheʼ

Xi zanda gacané cani guichaganáʼ sti biaje guibánicaʼ nayecheʼ

HERMAN: * «Guti xheelaʼ de cáncer despué de bisaʼdu treinta y cuatro iza de bichaganadu. Bichaganaʼyaʼ sti biaje, peru Linda, gunaa ni bichaganaʼyaʼ riʼ, runi sentir nabé ruchaagaʼ laa né primé xheelaʼ. Ne ca xhamiguaʼ gatigá maʼ caniʼcaʼ de ca guenda sicarú ni gupa primé xheelaʼ, ngue nga ni jma ruuti Linda».

LINDA: «Runeʼ sentir qué ziuu dxi gacaʼ casi guca primé xheelaʼ Herman. Gunaa que nabé nanaxhi ruaa, napa gracia para guni intiica cosa ne nabé gunnaxhii binni laa. Nuu tiru riníʼ iqueʼ pa ziuu dxi chuaaniáʼ xheelaʼ tobi si cásica guyuube né primé xheelabe».

Herman, viudu laa ne Linda maʼ guca divorciar, laacabe nabé cayéchecabe pur binibiáʼcabe. Dede rabi Linda laabe: «Lii nga nguiiuʼ biseendaʼ Diuxi para naa». Peru guirópacabe maʼ nánnacabe ti cosa: ora guichaganáʼ binni sti biaje, ridxaagalú guendanagana ni qué nidxaagalú primé biaje bichaganáʼ. *

Pa bichaganaluʼ sti biaje, ximodo ruuyaluʼ guiropa xquendaxheelaluʼ riʼ yaʼ. Tamara, ti gunaa ni bichaganáʼ chonna iza despué de guca divorciar guníʼ: «Primé biaje guichaganáʼ ti binni nabé galán runi sentir, purtiʼ riníʼ ique qué ziuu dxi guibiá xquendaxheelaʼ. Peru cadi ngueca diʼ runi sentir binni ora guichaganáʼ sti biaje, purtiʼ qué rusaana de guiníʼ ique zanda guibiá ti guendaxheelaʼ».

Neca rizaaca nga, stale de cani maʼ bichaganáʼ sti biaje nabánicaʼ nayecheʼ, ¡ne lii laaca zanda guibániluʼ nayecheʼ casi laacabe! Ximodo yaʼ. Guidúʼyanu chonna guendanagana ni jma ridxaagalú binni ne gunáʼ nga ca conseju stiʼ Biblia ni zacané laacabe gudxiilúcabe cani. *

PRIMÉ GUENDANAGANA: JMA NAYECHEʼ BIBANENIÁʼ PRIMÉ XHEELAʼ.

Ellen, ti gunaa de Sudáfrica guníʼ: «Qué ganda diʼ gusiaandaʼ guiráʼ cosa sicarú ni bizaaca lu primé xquendaxheelaʼ, jmaruʼ si ora chiniáʼ xheelaʼ de vacación ca lugar ra yeniáʼ primé nguiuʼ ni guca xheelaʼ que. Nuu biaje ruchaagaʼ xheelaʼ né primé hombre ni bichaganaʼyaʼ que». Yanna, pa xheelaluʼ nga ni maca bichaganáʼ ti biaje la? zándaca qué ziuuláʼdxiluʼ pa gatigá guzeetebe de primé xquendaxheelabe.

Laguni xiixa cosa sicarú ni guietenaláʼdxitu despué ne ni gacané laatu chuʼtu tobi si.

NI ZANDA GÚNILUʼ: Biʼniʼ stipa pur guiéneluʼ ndiʼ: cadi jneza diʼ nga guiníʼ íqueluʼ o guiníʼ ique xheelaluʼ casi zetu zusiaandatu primé xquendaxheelatu, jmaruʼ si pa bindaani stale iza. Ne nuu binni na huachee ruaa ora riníʼ lá primé xheelaʼ lugar de guiníʼ lá binni ni bichaganáʼ yanna. Ximodo zanda gudxiilutu ca guendanagana casi nga yaʼ. Biblia rudii conseju riʼ: «Laguni stipa pur guienesaatu» (1 Pedro 3:8, La Palabra de Dios para Todos).

Cadi gusihuínniluʼ qué liica racaláʼdxiluʼ gánnaluʼ xiixa de primé xquendaxheelabe purtiʼ si nuuluʼ celoso o celosa. Pa racalaʼdxiʼ xheelaluʼ guiníʼ xiixa de primé xquendaxheelaʼ la? biene laabe ne bicaadiaga laabe. Cadi nagueendaca guiníʼ íqueluʼ maʼ cuchaagabe lii né primé xheelabe. Sicaríʼ guníʼ Juan, ti viudu ni bichaganáʼ sti biaje raca chii iza: «Qué huayuu dxi gucueeza Kathy naa ora gacalaʼdxeʼ guiniéʼ de primé xheelaʼ. Ora güeniáʼ laabe de laani racaneni laabe guiénebe naa». Pa guni ca guendaxheelaʼ ca ni maʼ guninu ca la? zanda gacaneni laacabe chúʼcabe jma galán.

Bisisaca ca gracia galán napa xheelaluʼ ne modo rúnibe ca dxiiñaʼ stibe. Zándaca qué rúnibe guiráʼ ni biʼniʼ primé xheelaluʼ, peru rúnibe xcaadxi cosa galán. Pa guiníʼ íqueluʼ guiráʼ ni rucaa lii gannaxhiiluʼ xheelaluʼ la? ziuu xquendaxheelaluʼ galán, peru cadi guchaagaluʼ laabe né primé xheelaluʼ (Gálatas 6:4). Edmond, ti hombre ni maʼ bichaganáʼ chupa biaje guníʼ sicaríʼ: «Ora gapa ti binni chupa xhamigu, cada tobi de ca xhamígube gadxé laacaʼ. Zacaca nga rizaaca né ca guendaxheelaʼ, gadxé cada tobi de laacani».

Xi zanda gúniluʼ para cadi guninaluʼ ladxidóʼ xheelaluʼ ora guietenaláʼdxiluʼ ca cosa sicarú bíʼnineluʼ primé xheelaluʼ yaʼ. Sicaríʼ guníʼ Jared: «Rusisacaʼ guiráʼ cosa galán bineniáʼ primé xheelaʼ ne gatigá rietenalaʼdxeʼ cani. Peru laaca nabé rusisacaʼ guiráʼ cosa runeniáʼ gunaa ni bichaganayaʼ yanna riʼ ne nabánidu nayecheʼ».

XIÑEE QUÉ GÚNILUʼ NDIʼ: Ora gueeda guieeteʼ de primé xquendaxheelaluʼ, gunabadiidxaʼ xheelaluʼ pa qué zadxiichi guiniʼluʼ de laani. Ne biiyaʼ pora cadi galán guzeeteluʼ de laani.

GUIROPA GUENDANAGANA: CA XHAMÍGULUʼ QUÉ GÁNNACAʼ XIMODO GUINÍʼNECAʼ XHEELALUʼ.

Sicaríʼ guníʼ Javier, ti hombre ni bichaganáʼ xhoopaʼ iza despué de guca divorciar: «Dxi nacubi bichaganaʼyaʼ xheelaʼ, biʼniʼ sentirbe nisi maʼ caguu biaʼ ca xhamiguaʼ guiráʼ ni rúnibe». Leo, stiʼ hombre ni bidxaagalú sti guendanagana guníʼ: «Guyuu tu gudxi xheelaʼ nezaluáʼ nabé ribánacaʼ hombre ni guca primé xheelabe que ne nadxiirucaʼ hombre que».

NI ZANDA GÚNILUʼ: Biʼniʼ stipa pur guiéneluʼ ni runi sentir ca xhamiguluʼ. Juan guníʼ sicaríʼ: «Zuluaʼsiaʼ riuubaʼ ladxidóʼ cani guca xhamiguaʼ dxiqué ora guidxaagacaʼ naa ne gunaa ni bichaganayaʼ yanna riʼ ne qué runi sentircaʼ galán gúʼyacaʼ laadu, purtiʼ maʼ biaacaʼ gúʼyacaʼ naa ne primé xheelaʼ que». Nga runi Biblia na caquiiñeʼ «gaca[nu] nadóʼ, ne gaca[nu] nachaʼhui ne irá binni» (Tito 3:2). Bidii tiidiʼ tiempu para guiaa ca binnilídxiluʼ ne ca xhamíguluʼ gúʼyacaʼ lii né xheelaluʼ. Cumu maʼ bichaa xquendaxheelaluʼ la? zándaca laaca maʼ gadxé binni nga gaca xhamíguluʼ. Javier guníʼ: «Naa ne xheelaʼ chaahuiʼ chaahuiʼ bizulú bidxaagadu ca binni ni guca xhamígudu dxiqué». Peru laaca guniʼbe: «Yanna maʼ guirópadu ruyúbidu tu gaca xhamígudu, ne nga nabé racaneni laadu».

Ora maʼ nuunetu ca xhamíguluʼ, biiyaʼ cadi guiniúʼ xiixa ni guniná xheelaluʼ. Casi pa málasi guzeetecabe de primé xquendaxheelaluʼ, guníʼ ique chaahuiʼ xi guicábiluʼ laacabe para cadi guninaluʼ xheelaluʼ ne cadi guni sentirbe maʼ guleetu laabe ra cayuiʼtu diidxaʼ. Sicaríʼ na ti proverbio zeeda lu Biblia: «Binni ni riníʼ sin guiníʼ ique la? runiná casi racaná tuuxa ni gucuícabe ti gudxíu laa, peru binni ni riníʼ né guendabiaaniʼ la? rusianda ti herida» (Proverbios 12:18, Traducción en lenguaje actual).

XIÑEE QUÉ GÚNILUʼ NDIʼ: Ora guireenetu ca xhamíguluʼ guníʼ ique dede ante ximodo zanda guicábiluʼ laacabe ora guinabadiidxabe lii de primé xquendaxheelaluʼ ne ora guzeetecabe xiixa de laabe.

GUIONNA GUENDANAGANA: QUÉ RUNI CRELUʼ XHEELALUʼ PURTIʼ BICHEENÉ PRIMÉ QUE LII.

Sicaríʼ guníʼ Andrés, ti hombre ni bisaana xheelaʼ laa: «Nabé ridxibeʼ gusaanacabe naa sti biaje». Despué bichaganabe Rita, laa laacaʼ maca bichaganáʼ ti biaje. Andrés guníʼ: «Gatigá rinabadiidxaʼ laca naa pa ziuu dxi gacaʼ nachaʼhuiʼ cásica guca primé xheelaʼ Rita. Nabé guyuaaʼ xizaa pa málasi guiníʼ ique Rita jma nachaʼhuiʼ guca primé xheelabe que naa ne pur ngue gusaanabe naa ne guiásanebe sti hombre».

NI ZANDA GÚNILUʼ: Guniʼné xheeluʼ de ca cosa ni ruchibi lii. Biblia na: «Pa qué güíneluʼ stobi diidxaʼ laasitu la? qué zaca diʼ ni maʼ gudixhe íqueluʼ» (Proverbios 15:22). Cumu byuiʼné Andrés Rita diidxaʼ la? gucané ngue laacabe guni cré saacabe de guidubi ladxidóʼcabe. Sicaríʼ guníʼ Andrés: «Gudxeʼ Rita qué ziuu dxi gacaʼ divorciar de laa para guxooñeluáʼ de ca guendanaga gápadu, ne laabe laaca ngueca gúdxibe naa. Ra gudiʼdiʼ tiempu bineʼ cré laabe de guidubi ladxiduáʼ».

Pa xheelaluʼ nga ni bisaanacabe lu primé xquendaxheelaʼ la? biʼniʼ stipa pur gacaneluʼ laabe guni crebe qué zucheeneluʼ laabe. Casi Miguel ne Sabrina, guirópacaʼ guca divorciarcaʼ lu primé xquendaxheelacaʼ, bidii stiidxacabe pa tobi de laacabe güiné ni guca primé xheelaʼ que diidxaʼ la? qué zucaachiʼ ni. Sabrina guníʼ: «Cani bidii stiidxadu que gudixhedxí ni ladxidoʼdo ne gucaneni laadu guni cré saadu» (Efesios 4:25).

XIÑEE QUÉ GÚNILUʼ NDIʼ: Cadi tan güíneluʼ sti binni ni cadi xheelaluʼ diidxaʼ stúbisitu, ne laaca cadi guʼnuʼ ni pur teléfono o pur Internet.

Nuu stale binni ni maʼ bichaganáʼ sti biaje nabánicaʼ nayecheʼ, ne lii laaca zanda guibániluʼ nayecheʼ né xheelaluʼ. Guníʼ ique ndiʼ, zándaca jma runibiaʼluʼ lii yanna que primé biaje bichaganaluʼ. Sicaríʼ guníʼ Andrés: «Nabé huaguixhedxí Rita ladxiduáʼ. Maʼ zinedu trece iza de bichaganadu ne nabé nadxiisaadu; ne qué gapaʼ gana gusaana de chuʼdu zacá».

^ párrafo 3 Bidxaa lácabe.

^ párrafo 5 Dxandíʼ, gadxé modo riluxe ti guendaxheelaʼ ora gatiʼ tobi de laacabe ne gadxé modo rilúxeni ora raca divorciárcabe. Peru lu tema riʼ zeeda caadxi conseju ni zanda gacané cani guichaganáʼ sti biaje para ganda guibánicaʼ nayecheʼ neca gadxé gadxé modo biluxe xquendaxheelacaʼ.

^ párrafo 7 Pa racaláʼdxiluʼ gánnaluʼ ximodo zanda gudxiiluluʼ ca guendanagana ni ridxaagalú binni ora rusiniisi ti hijastru o ti hijastra la? biiyaʼ tema ni láʼ «Ca guendanagana ridxaagalú ca padrastru ne ca madrastra» ni zeeda lu revista Torre stiʼ ni rapa 1 stiʼ mayo 2013, yaza 10 dede 13, ni biʼniʼ ca testigu stiʼ Jiobá.

GUNABADIIDXAʼ LACA LII

  • Xi gracia sicarú napa xheelaʼ ni bichaganaʼyaʼ yanna riʼ.

  • Pa málasi guieeteʼ de primé xquendaxheelaʼ, xi zanda guneʼ para cadi gunenaʼyaʼ xheelaʼ o cadi guneʼ xiixa ni gusituí lube.